UBER, BOLT ŞI CLEVER, APLICAŢII INTERZISE DE GUVERN Ordonanţa taximetriştilor înlătură concurenţa în transportul de persoane

Aplicaţiile folosite de peste 2,5 milioane de cetăţeni pentru transportul de per­soane riscă să îşi închidă activitatea desfăşurată în ţara noastră. Conform datelor oferite de reprezentanţii Clever, în primele zile după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă 21/2019, compania şi-a redus activitatea cu 32%, iar dacă Guvernul sau Parlamentul nu vor legifera urgent transportul alternativ de persoane, firma riscă închiderea activităţii.

Aproape la fel se prezintă situaţia şi în cazul celorlaltor aplicaţii - Uber şi Bolt - care sunt şi ele ameninţate de lipsa de reglementare în domeniu şi de faptul că guvernul s-a grăbit să legifereze sub presiunea pusă de conducătorii taxiurilor galbene, fără a crea cadrul normativ necesar desfăşurării transportului alternativ de persoane.

Emiterea ordonanţei taximetriştilor poate reprezenta un mod prin care Guvernul încalcă principiul concurenţei loiale în acest domeniu de activitate. Cu privire la acest lucru, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Din punctul nostru de vedere, trebuie să fie cât mai multă concurenţă şi de aceea susţinem crearea unui cadru legal corespunzător noilor tehnologii, dar care să asigure reglementări cu efect echivalent cu transportul de persoane în regim de taxi, în special din punct de vedere al siguranţei clienţilor, dar şi al achitării obligaţiilor fiscale către stat. Este firesc să încercăm să ne adaptăm la evoluţiile tehnologiei. Progresul tehnologic conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii consumatorilor, însă nu trebuie să conducă la eliminarea formelor care deja îşi desfăşoară activitatea. Trebuie să găsim soluţii astfel încât cei din piaţă să funcţioneze fără să se elimine reciproc. Am propus ca taximetriştii să utilizeze şi aplicaţiile de tip-ehailing (ex: Clever) pentru a prelua comenzile, chiar dacă taximetriştii aparţin sau nu unui dispecerat. În ceea ce priveşte cadrul de reglementare, în general, suntem mulţumiţi, având în vedere că asigură un grad satisfăcător de concurenţă şi preţuri reduse pentru consumatori. Cum mereu este loc de îmbunătăţire, cred că mai sunt câteva aspecte din legislaţia din domeniu care trebuie ajustate. Un exemplu este propunerea de eliminare a obligaţiei de a aparţine unui dis­pecerat, cel puţin în localităţile mici, deoarece activitatea de dispecerizare este o activitate conexă a transportului taxi şi considerăm că trebuie să fie opţiunea taximetriştilor dacă sunt arondaţi sau nu unui dispecerat".

În privinţa aspectelor ce ţin de concurenţa în domeniul taximetriei, Bogdan Chiriţoiu a precizat că până acum instituţia pe care o conduce a amendat cu aproape 500.000 de euro opt companii active pe piaţa transportului de persoane în regim de taxi şi dispecerat din Bucureşti şi judeţul Ilfov pentru participarea la un cartel având ca obiect fixarea tarifului. În afara aces­tora au mai fost amendate cu 400.000 euro 36 de companii de taxi din Constanţa, Timişoara, Baia Mare, Târgu-Mureş şi Râmnicu Vâlcea pentru constituirea unor carteluri în vederea fixării tarifului. Cele mai multe dintre companiile de taximetrie sanc­ţionate erau membre în Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), una dintre organizaţiile patronale care au pus presiune pe guvernul Dăncilă pentru aprobarea OUG 21/2019.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai precizat că în prezent există în derulare o investigaţie privind o posibilă încălcare a legii concurenţei de COTAR şi membrii acesteia, prin coordonarea comportamentului concurenţial pe piaţa serviciului de transport public de călători în regiunea Bucureşti-Ilfov.

• Virgil Popescu: "Clienţii, singurii în măsură să aleagă modul de transport"

Cu privire la ordonanţa taximetriştilor, Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a declarat pentru Ziarul BURSA: "Mafia PSD din domeniul taximetriei s-a impus în guvern şi au dat această ordonanţă de urgenţă prin care au interzis toate aplicaţiile de ride-sharing. Prin acest act normativ, îi obligă practic pe toţi cetăţenii să folosească o metodă de taximetrie învechită, unde există mulţi conducători auto care nu respectă clienţii. M-am lovit şi eu de aceste probleme, când un şofer de taxi clasic a refuzat să mă transporte de la Piaţa Romană la Piaţa Unirii motivând că este cursa prea scurtă. Mai grav este că Guvernul nu s-a gândit că prin acest act normativ lasă pe drumuri sute de mii de conducători auto, de mici întreprinzători, care executau acest gen de trans­port cu propriile autoturisme. Guvernul nu s-a gândit nici la implicările economice, sociale şi fiscale pe orizon­tală şi verticală. Să nu fiu greşit înţeles: sunt şi taximetrişti oneşti, dar cred că nucleul dur din taximetrie care susţine mafia PSD din acest domeniu de activitate a impus aprobarea OUG 21/2019".

Domnia sa ne-a mai spus că, în cazul în care Guvernul nu va rezolva rapid situaţia companiilor de ride-sharing, opoziţia are pregătit un proiect de lege prin care vor fi create condiţii de acces pe piaţa transportului de persoane pentru toate aplicaţiile digitale, astfel încât clienţii să aleagă şi să decidă cu privire la modul de transport pe care îl doresc: taxiul clasic sau ride-sharing.

Scăderea activităţii respectivelor companii a fost cauzată şi de excesul de zel al poliţiştilor, care, în primele zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, au trecut la amendarea şoferilor care folosesc cele trei aplicaţii. Iar amenzile prevăzute de actul normativ sunt foarte mari, putând ajunge chiar până la 50.000 de lei, la care se adaugă şi reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare al autoturismului pentru o perioadă de maximum 6 luni.

• Petiţie pentru servicii moderne de transport

Faţă de prevederile ordonanţei, Asociaţia Coaliţia pentru Economie Digitală, organizaţie independentă care reprezintă principalele companii de ride sharing şi e-hailing din Româ­nia, Uber, Bolt şi Clever, a lansat petiţia #continuam, o iniţiativă dedicată celor care doresc ca serviciile moderne de transport urban să continue să funcţioneze în România.

Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Digitală a declarat: "Am dorit să punem la dispoziţia celor 2,5 de milioane de români care folosesc aceste platforme un canal prin care să-şi poată spune punctul de vedere, într-un mod civilizat, aşa cum sunt şi serviciile de trans­port pentru a căror reglementare milităm. Credem că nu prin proteste de stradă, prin blocarea pieţelor publice şi a traficului trebuie să ne facem auzită vocea, ci prin mobilizarea civică a celor care sunt alături de noi. Sperăm că şi Guvernul României va auzi aceste voci şi va lua o decizie cât mai repede".

Potrivit acestuia, numărul şoferilor activi pe platforme a scăzut cu 25% într-o singură zi, iar timpul de aşteptare pentru comenzile plasate prin cele trei aplicaţii a crescut la peste 10 minute. Asociaţia afirmă că segmentul de ride sharing aduce, anual, beneficii, directe şi indirecte, de peste 1 miliard de lei şi oferă un loc de muncă pentru peste 20.000 de şoferi parteneri.

Cătălin Codreanu a precizat: "Sunt servicii care pun România pe harta transportului urban modern. Oferă alternative sigure şi familiare atât utilizatorilor de zi cu zi, dar mai ales turiştilor care sunt deja obişnuiţi cu ele. Modernizarea transportului urban din România poate începe cu reglementarea acestor servicii. Acestea, pe lângă beneficiile de ordin financiar pe care le aduc, contribuie într-o măsură foarte mare la descongestionarea traficului".

În acest timp, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, susţine că ordonanţa 21 nu interzice activitatea Uber, Clever şi Bolt, şi i-a îndemnat pe şoferii sancţionaţi de poliţişti să atace în instanţă procesele-verbale de contravenţie, fără a le oferi şi temeiul legal în care să facă acest lucru.

Cuc nici nu le putea oferi un astfel de temei, atât timp cât el nu există în OUG 21/2019.

• Ordonanţa exclude de la transportul de persoane aplicaţiile e-hailing

În actul normativ adoptat în 29 martie de guvernul Dăncilă şi care a intrat în vigoare la 16 mai 2019, sunt reglementate activitatea de rent car şi aceea privind transportul în regim de închiriere.

Astfel, art. 2 din ordonanţă arată că art. 1^1, literele aa) şi ab) din legea nr.328/2018 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"aa) RENT CAR - activităţile care vizează atât transportul de persoane realizat de transportatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto, denumit în continuare transport în regim de închiriere, cât şi serviciul de închiriere realizat de operatorii economici cu autoturisme fără conducător auto, denumit în continuare serviciu de închiriere;

ab) transport în regim de închiriere - transport de persoane realizat de trans­portatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto, puse la dispoziţia clienţilor pe bază de contract de închiriere tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a contractului".

De asemenea, conform art. 17 din OUG 21/2019, articolul 25, alineatele (1) şi (7) din legea taximetriei se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Articolul 25

(1) Transportul în regim de închiriere este serviciul de transport de persoane executat cu un autoturism cu conducător auto, pus la dispoziţia clientului pe bază de contract pentru efectuarea serviciului, tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a prestaţiei contractate, pe bază de documente fiscale, conform prezentei legi. Trans­portul în regim de închiriere se realizează pe orice traseu, la cererea expresă a clientului, cu obligaţia revenirii autovehiculului în localitatea de autorizare după efectuarea transportului respectiv, conform contractului. Conducătorul auto trebuie să deţină certificatul de atestare a pregătirii profesionale şi să fie angajat al transportatorului autorizat.

..................................................................................................

(7) Pentru executarea serviciului de închiriere de autoturisme, la bordul autoturismului trebuie să existe următoarele documente sau însemne, res­pectiv:

a) certificatul de înmatriculare al autoturismului cu anexa privind ins­pecţia tehnică periodică valabilă;

b) asigurarea persoanelor şi a bunurilor acestora pentru riscuri ce cad în sarcina transportatorului autorizat;

c) asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto;

d) contractul de închiriere a autoturismului şi documentele de plată anticipată a serviciului".

Din analiza textului aprobat de miniştrii guvernului Dăncilă, printre care se numără inclusiv ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, se poate lesne observa că cele două activităţi descrise mai sus nu includ activităţile desfăşurate de Uber, Clever şi Bolt. Acest lucru reiese din modul în care este definit transportul în regim de închiriere cu conducători auto şi care se referă la existenţa unui contract de închiriere tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a cotnractului.

În cazul celor trei aplicaţii, nu vorbim despre o tarifare orară, ci pentru fiecare kilometru sau pentru fiecare cursă, iar plata poate fi făcută şi cash, neanticipat, aşa cum stabileşte ordonanţa de urgenţă.

Mai mult, este straniu faptul că la bordul autoturismelor care efectuează transport în regim de închiriere trebuie să existe asigurarea persoanelor şi bunurilor acestora pentru riscuri ce cad în sarcina transportatorilor, atât timp cât la mutle dintre taxiurile autorizate, această autorizaţie lipseşte cu desăvârşire.

Cu alte cuvinte, în actul normativ adoptat în 29 martie, Uber, Clever şi Bolt nu se regăsesc, pentru că niciuna dintre activităţile de transport reglementate de OUG 21 nu se referă la cele făcut prin intermediul aplicaţiilor res­pective.

Este însă curios faptul că, din 29 martie şi până acum, guvernul nu a găsit o soluţie pentru cele trei companii enumerate mai sus. Conform informaţiilor oferite de ministrul Răzvan Cuc, autorităţile pregătesc o nouă ordonanţă de urgenţă care să reglementeze transportul alternativ de persoane. Proiectul de act normativ a fost discutat cu reprezentanţii celor trei companii, în urmă cu o săptămână, iar astăzi ar urma să fie finalizat, prin introducerea observaţiilor acestora în viitorul text de lege. După care, ordonanţa va urma procesul de transparenţă decizională, adică va fi postată pe site-ul ministerului de resort şi al Guvernului, pentru observaţiile pe care le pot face persoanele fizice şi juridice. Adică se vor mai pierde cel puţin încă 14 zile până la adoptarea acestui act normativ, perioadă în care pierderile înregistrare de cele trei aplicaţii vor creşte considerabil.

Practic, prin gestul său, pur electoral, guvernul Dăncilă a pus aproape pe butuci trei companii care folosesc noile tehnologii digitale. Iar acest lucru s-a întâmplat exact când ţara noastră deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi în care majoritatea temelor de discuţie se învârt în jurul folosirii noilor tehnologii şi a celei de-a patra revoluţii industriale, aşa numita revoluţie digitală.