Blocarea planului european de relansare post-covid de către Ungaria şi Polonia împinge în planul secund lupta împotriva covid-19, la summitul de joi, prin videoconferinţă, al Celor 27, care caută o soluţie pentru a ieşi din această criză, în contextul în care Parlamentul European (PE) a ameninţat că nu va acepta niciun compromis, relatează AFP, citat de News.
Summitul şefilor de stat şi de guverne, care începe joi la ora locală 18.00 (19.00, ora României), era consacrat iniţial gestionării pandemiei covid-19 - cu obiectivul unei coordonări în vederea "evitării unui al treilea val" la începutul lui 2021.
Acest subiect urmează să fie abordat, la fel ca negocierile post-Brexit.
Însă paralizarea bugetului UE, în urma vetorurilor ungar şi polonez, se va afla în centrul discuţiilor.
"Acesta va fi elefantul din cameră", declară o sursă diplomatică.
Varşovia şi Budapesta se opun aprig unui mecanism care condiţionează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept - independenţa justiţiei, presei).
Acest mecanism urmează să fie aprobat cu o majoritate calificată - deci fără Ungaria şi Polonia.
Ca represalii, Budapesta şi Varşovia s-au opus luni unei decizii care să permită UE să strângă foncuri pentru a-şi finanţa planul de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, blocând - în lipsa unanimităţii necesare - bugetul european aferent perioadei 2021-2027 din care planul face parte.
Slovenia - care nu se opunea adoptării bugetului - şi-a exprimat miercuri susţinerea faţă de cei doi membri ai Grupului de la Vişegrad (V4).
SFIDARE
"Aceasta nu este o problemă minoră. Este începutul unei crize pe care nu o vom soluţiona într-o zi", apreciază o sursă europeană.
Premierul ungar Viktor Orban este îngrijorat să fie prvat de finanţări europene prin decizia "arbitrară" a Bruxellesului de sancţionare a politicii sale împotriva migraţiei. El reclamă "criterii obiective" şi "posibilitatea unui recurs juridic".
Pe aceeaşi lungime de undă, omologul său sloven Janez Jansa consideră că "numai o instanţă judiciară independentă poate să spună ce este statul de drept".
"Această sfidare" a Comisiei Europene "este tradiţională", analizează o sursă europeană de rang înalt.
Mai mulţi diplomaţi evocă posibilitatea "reoferirii unor garanţii" cu privire la imparţialitatea mecansimului care să asigure Budapesta, prin reafirmarea faptului că statul vizat va putea să se apere şi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Însă va fi suficient acest lucru să convingă Guvernul ultraconservator de la Varşovia, care dă asigurări că îşi apărăvalorile într-un "conflict ideologic" cu "oligarhia europeană"?
UE studiază posibile "clarificări tehnice", însă "noi analizăm dacă trebuie, în ultim resort, cum să avansăm fără ţările care blochează", a ameninţat secretarul de stat francez însărcinat cu Afacerile Europene Clement Beaune.
Planul relansării ar putea să facă obiectul unui acord interguvernamental - care să excludă statele aflate în frondă -, o opţiune care este complexă din punct de vedere tehnic şi "prematură", dar care "este pe masă", potrivit unei surse europene.
"DRAMĂ ŞI TENBRE"
O renegociere a compromisurilor cu greu obţinute de euroeni pare exclusă.
"Acordurile obţinute atât cu privire la cadrul bugetar, cât şi cu privire la statul de drept nu pot în niciun caz să fie redeschise. Noi nu vom face nicio concesie nouă", aanunţat sec, miercuri, Parlamentul European (PE).
Exasperarea generală este perceptibilă.
"Când te uiţi la poziţiile Poloniei şi Ungariei cu privire la migraţie, modificările climatice, statul de drept şi buget vezi tot atâtea subiecte în care ele se află în dificultate. Să le întrebăm ce vor de la această Uniune!", declară ironic un diplomat.
Viktor Orban ar putea miza pe timp, pentru că el ştie că statele membre UE din Europa de Sud au o nevoie urgentă de planul de relansare , apreciază o sursă din cadrul Partidului Popular European (PPE) - formaţiunea de drepta din care fac parte partidele liderilor din Ungaria şi Slovenia.
Acesta este un joc periculos, pentru că Varşovia şi Budapsta - principalii beneficiari ai fondurilor europene - au, de asemenea, de pierdut mult.
Nicio soluţie nu este aşteptată joi.
Acest summit - prevăzut să dureze trei ore - va fi ocazia unui "schimb de păreri", însă "lipsa contactului fizic este un dezavantaj" şi opreşte întâlnirile dicisive, declară o sursă europeană.
"Reuniunea va exacerba frustrările şi angoasele. Trebuie să ne aşteptăm câteva zile de dramă şi tenebre", apreciază ea.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2020, 14:21)
Ungaria si Polonia stiu ce spun. Cine definește statul de drept?Sau e vorba de statul de drepți!?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anonim în data de 19.11.2020, 15:02)
Jawohl! Germania dicteaza, Franța microniana secondeaza, iar ceilalți fac corul bocitoarelor. De s-ar termina odată cu lagărul UE.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Vali în data de 19.11.2020, 23:54)
ungaria si polonia si-o vor lua big time si Romania va beneficia.
Urmariti cum vor curge urmatoarele 6-12 luni.
cele 2 tari se vor ineca si se vor gripa de la populism si hipernationalism.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2020, 01:17)
Până una alta România şi-o ia la capitolul împrumut. AJunge la 50% datorie PIB la final de an, ca şi Polonia, fără să fi făcut nimic cu banii respectivi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Si ai nostrii în data de 19.11.2020, 21:55)
Si ai nostrii ludovic si mutul stau si pupa f..undul lui merkel... toata stima pt polonezi, au dezvoltata tara in ciuda politicii ue