UE reduce datoria Greciei cu 50%

• Creditorii privaţi ai statului elen îşi taie la jumătate valoarea deţinerilor în obligaţiuni greceşti

• Resursele EFSF sunt prevăzute să crească la 1.000 miliarde euro

• Băncile europene trebuie să-şi majoreze capitalul

Liderii Uniunii Europene (UE) au adoptat, în summitul de la Bruxelles, încheiat în noaptea de miercuri spre joi, un pachet de măsuri pentru soluţionarea crizei datoriilor din zona euro.

Oficialii UE au decis reducerea cu 50% a datoriei Greciei faţă de creditorii privaţi şi creşterea capacităţii financiare a Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF).

În privinţa Greciei, creditorii privaţi ai ţării au acceptat, în mod voluntar, să renunţe la 50% din valoarea titlurilor de stat elene, până în 2020. Începând cu ianuarie 2012, aceştia îşi vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu titluri a căror valoare va fi redusă la jumătate. Astfel, datoria Greciei, în sumă de 350 de miliarde de euro, va fi redusă cu 100 de miliarde de euro. EFSF le va aduce creditorilor privaţi 30 de miliarde de euro garanţii asupra noilor creanţe.

Pe de altă parte, cel de-al doilea plan de ajutor, de 109 miliarde de euro decis în iulie, de UE şi Fondul Monetar Internaţional pentru Grecia, este înlocuit cu altul în valoare de 130 miliarde de euro, care va fi însoţit de o strictă supraveghere a aplicării reformelor cerute ţării.

• Capacitatea financiară a EFSF va creşte de peste două ori

EFSF, care are în prezent o capacitate de împrumut de 440 miliarde euro, va ajuge la circa 1.000 de miliarde euro.

Pentru realizarea acestei majorări vor fi implementate două mecanisme. Primul va consta în garantarea unei părţi din eventualele pierderi ale investitorilor privaţi când vor cumpăra obligaţiuni suverane pe piaţa primară, iar al doilea - în crearea unuia sau mai multor fonduri speciale destinate atragerii de investitori externi privaţi sau publici, precum ţările emergente.

• Necesarul de recapitalizare a băncilor europene, estimat la 106 miliarde euro

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a evaluat, miercuri, la 106 miliarde de euro necesarul de recapitalizare a băncilor din regiune. Băncile elene sunt vizate în primul rând de această recapitalizare, cu 30 de miliarde euro. Băncile spaniole au nevoie de 26,16 miliarde euro, iar cele italiene - de 14,77 miliarde, conform EBA.

Cifra de 106 miliarde euro le-ar permite băncilor să respecte o rată a capitalului de bază (Core Tier 1) de minim 9%, faţă de 7% în prezent.

Potrivit planului UE, băncile vor trebui să-şi majoreze capitalul prin surse private, până în 30 iunie 2012. Dacă va fi nevoie de ajutoare de stat, atunci orice formă de sprijin public, la nivel naţional sau al UE, va fi supusă actualelor norme în domeniu.

Planul de recapitalizare a băncilor europene include şi o clauză de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre.

Summitul de miercuri a mai stabilit nevoia întăririi disciplinei bugetare comune a zonei euro şi a guvernanţei economice a regiunii.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că zona euro a fost "la înălţimea aşteptărilor" şi "a făcut ceea ce trebuia făcut pentru euro".

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a salutat încheierea "planului ambiţios şi credibil" împotriva crizei din zona euro. În opinia şefului statului francez, zona euro este dotată de acum cu "un stingător de incendiu puternic", care va împiedica propagarea crizei către alte state.

Premierul grec, George Papandreou, a spus că pentru ţara sa "a început o nouă eră" după summitul european de la Bruxelles.

•

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a salutat deciziile luate de liderii zonei euro la summitul de la Bruxelles. La rândul dău, Christine Lagarde, directorul general al FMI, a salutat "progresele substanţiale" realizate la acest eveniment.

•

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, va avea o nouă atribuţie: supravegherea economiei zonei euro şi a monedei unice.

•

Potrivit Băncii Franţei, "Société Générale" are nevoie de 3,3 miliarde euro ca să atingă un nivel de 9% al capitalului de rang întâi. Deficitul total de capital al celor mai mari patru bănci franceze este de 8,8 miliarde de euro, conform băncii centrale. "BNP Paribas" - cea mai mare bancă din ţară, necesită 2,1 miliarde de euro. Doar "Credit Agricole" nu are nevoie de o majorare a capitalului.

Conform Băncii Portugaliei, "Millennium BCP" are un deficit de 2,36 miliarde de euro. BCP şi Banco BPI au anunţat, ieri, că ar putea să se recapitalizeze prin fondurile puse la dispoziţia ţării de Uniunea Europeană şi FMI.

•

Economiile din Europa de Est riscă să rămână fără credite, deoarece băncile din Europa Occidentală ar putea să se concentreze pe propria lor recapitalizare, făcând dificilă finanţarea diviziilor lor din regiune, potrivit Bloomberg.

Cu aproximativ 75% din sectorul bancar din regiune deţinut de băncile din Europa Occidentală, precum "UniCredit" şi "Erste Group Bank", este posibil ca diviziile locale să obţină mai puţin sprijin, ceea ce va afecta creşterea creditării, după cum avertiza, săptămâna trecută, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

•

Euro s-a apreciat cu 1,6% ieri, la ora 10.15, pe piaţa din New York, ajungând la 1,4125 dolari.

•

Rezultatul summitului a adus creşteri importante pe piaţa petrolului. La ora 10.00, la New York Mercantile Exchange, cotaţia ţiţeiului brut cu livrare în decembrie a crescut cu 3,1%, la 93 de dolari/baril. La ICE Futures Europe din Londra, cotaţia petrolului Brent cu livrare în decembrie a urcat cu 3%, la 112,21 dolari/baril.

• • SocGen are nevoie de 3,3 miliarde de euro

• "Millennium BCP" are nevoie de 2,36 miliarde de euro

"Raiffeisen Zentralbank Osterreich" (RZB) are nevoie de 1,9 miliarde de euro pentru a respecta o rată de adecvare a capitalului de 9%, însă grupul consideră excesivă suma calculată de Autoritatea Bancară Europeană. Pentru "Volksbank", necesarul este de 972 milioane de euro.