UE riscă să rateze o parte dintre obiectivele de reducere la zero a poluării până în 2030

Politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor şi a deşeurilor de plastic din mare, dar, cu toate acestea, sunt necesare acţiuni mult mai ferme în UE pentru ca blocul comunitar să îşi atingă obiectivele de reducere a poluării pentru 2030, arată cel de-al doilea raport prospectiv şi de monitorizare privind reducerea la zero a poluării publicat luni de Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu (AEM), transmite DPA.

"Ne îndreptăm în direcţia cea bună, dar există în continuare provocări. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm asupra unei mai bune puneri în aplicare pe teren în statele membre. Numai punerea în aplicare la timp şi ambiţioasă a politicilor noastre ne va permite să creăm un mediu de viaţă mai bun pentru toţi. Aştept cu interes să colaborez cu statele membre şi cu alte părţi interesate pentru a mă asigura că obţinem rezultatele de care avem nevoie", a declarat comisarul pentru mediu, rezilienţa în domeniul apei şi o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.

Potrivit Executivului comunitar, deşi progresele înregistrate în direcţia atingerii celor şase obiective de "poluare zero" rămân neuniforme, poluarea cauzată de deşeurile marine, pesticide şi antimicrobiene este în scădere, potrivit raportului prospectiv şi de monitorizare privind reducerea la zero a poluării. Calitatea aerului s-a îmbunătăţit, de asemenea, în întreaga Europă, susţinută de evoluţiile în materie de reglementare şi de reducere a emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare. În plus, poluarea continuă, în special din cauza amoniacului şi a oxizilor de azot, continuă să ameninţe ecosistemele UE. Acest lucru este confirmat de cel de-al patrulea raport "Perspective privind aerul curat", care subliniază că, deşi emisiile de poluanţi atmosferici din UE continuă să scadă, calitatea aerului prezintă un risc grav pentru sănătatea şi calitatea ecosistemelor din UE. Ambele rapoarte arată că sunt necesare mai multe acţiuni pentru a reduce şi mai mult poluarea aerului.

De asemenea, raportul constată că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienţi şi de deşeuri rămân prea ridicate. În ceea ce priveşte poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. În ceea ce priveşte microplasticele, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda această sursă de poluare. În plus, pierderile de nutrienţi au rămas în mare parte neschimbate, în special din cauza provocărilor persistente legate de scurgerile agricole şi de utilizarea îngrăşămintelor. În ceea ce priveşte deşeurile, sunt necesare, de asemenea, eforturi mai mari, deoarece producţia de deşeuri continuă să crească în UE. Raportul arată în mod clar că sunt necesare mai multe acţiuni pentru a atinge obiectivul ambiţios al UE de reducere la zero a poluării.

Ambele rapoarte publicate luni sunt însoţite de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care arată progresele înregistrate de regiunile UE şi de toate capitalele în ceea ce priveşte obţinerea unui aer, a unei ape şi a unui sol mai curate. Tabloul de bord compară regiunile între ele şi cu media UE. Comparaţia se bazează pe mai mulţi indicatori de poluare a mediului care abordează sănătatea, protecţia ecosistemelor şi biodiversitatea, precum şi producţia şi consumul. Tabloul de bord evidenţiază 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franţa, Germania şi Suedia, care se mândresc în prezent cu cele mai scăzute niveluri de poluare.