Ţările membre ale Uniunii Europene (UE) au agreat impunerea de sancţiuni Rusiei, sub forma restricţiilor de călătorie şi a îngheţării activelor unor cetăţeni ai săi pe care îi consideră responsabili pentru încălcarea suveranităţii Ucrainei, potrivit unui proiect citat de Reuters.
Oficiali UE au declarat agenţiei de presă, sub anonimat, că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, nu vor fi incluşi pe lista celor sancţionaţi, pentru a se menţine deschise canalele de comunicare, dar sunt posibile măsuri ulterioare.
În schimb, printre numele în cauză ar urma să se regăsească persoane din cadrul serviciilor de securitate şi al armatei ruse apropiate liderului de la Kremlin, precum şi figuri importante din Parlamentul ţării, potrivit Reuters.
"Din câte ştiu, a avut loc o discuţie detaliată a numelor", a afirmat o persoană care a participat la discuţii. "Nu a fost întocmită o listă definitivă, dar va fi gata până luni", a adăugat aceasta.
Intenţia de aplicare a unei astfel de măsuri ar trebui să ţină cont de avertismentul dat de Rusia Statelor Unite cu privire la neplata, de către entităţile ruseşti, a datoriilor către băncile americane, ne-au declarat analişti care au dorit să nu le fie menţionate numele.
Sergei Lazyev, consilier al preşedintelui Vladimir Putin responsabil pentru dezvoltarea Uniunii Vamale Belarus, Kazakstan, Rusia, a declarat, săptămâna trecută, că firme ruseşti s-ar putea să îşi declare incapacitatea de plată a datoriilor faţă de băncile din SUA.
"Sancţiunile economice reprezintă o sabie cu două tăişuri iar, dacă Statele Unite ne vor îngheţa activele, ceea ce înseamnă că activele în dolari ale companiilor noastre vor fi şi ele îngheţate. Acest lucru presupune că băncile şi organizaţiile ruseşti nu vor fi capabile să îşi plătească datoriile către partenerii noştri americani", a avertizat oficialul rus.
Sursele noastre ne-au mai precizat că decizia UE ar reprezenta o măsură disproporţionată faţă de acţiunile Rusiei.
"Demersul Uniunii Europene arată, încă o dată, lipsa de coordonare care caracterizează politica externă comunitară", afirmă acestea.
Documentul de şapte pagini la care face referire agenţia de presă descrie în detaliu măsurile restrictive care ar urma să fie adoptate împotriva Rusiei, dacă aceasta nu va renunţa la acţiunile din Crimeea şi nu va începe discuţiile cu mediatorii internaţionali pentru găsirea unei soluţii la criza din Ucraina.
Dacă proiectul va fi adoptat de miniştrii de Externe ai statelor UE, în cadrul unei întâlniri programată să aibă loc luni, ar produce primele sancţiuni impuse de Uniunea Europeană Rusiei de la sfârşitul Războiului Rece, arată Reuters.
"Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a preveni intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea sa de către persoane responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei", ar scrie Articolul 1 al documentului, potrivit aceleiaşi surse.
Cel de al doilea articol face referire la activele deţinute în UE şi precizează că toate fondurile şi resursele economice care sunt deţinute sau controlate de "cei responsabili pentru acţiuni care au subminat integritatea teritoriului Ucrainei" vor trebui să fie îngheţate.
Oficialii UE care au discutat cu Reuters au precizat că documentul ar fi fost adoptat tacit, nicio ţară membră neridicând obiecţii până ieri, la orele prânzului.
Miniştrii de Externe ai ţărilor din Uniunea Europeană se reunesc, luni, la Bruxelles, unde este aşteptat să semneze documentul, în cazul în care nu va avea loc o schimbare "dramatică" a abordării Rusiei, ceea ce pare improbabil, în acest moment.
Discuţiile privind sancţiunile au avut loc, marţi, la Londra, cu participarea unor oficiali din state membre ale UE, precum şi din Statele Unite, Elveţia şi Japonia. Anexa care urmează să includă numele ar putea să conţină, acolo unde este nevoie, informaţii necesare pentru identificarea persoanelor fizice şi juridice menţionate, mai precizează documentul.
"În privinţa persoanelor juridice şi a altor entităţi, aceste informaţii pot să includă nume, locuri, date şi numere de înregistrare şi locurile unde îşi desfăşoară activitatea", conform proiectului citat de Reuters.
Uniunea Europeană şi SUA îşi coordonează eforturile de impunere a sancţiunilor şi au încurajat şi ţări precum Canada, Japonia, Turcia şi Elveţia să ia măsuri similare pentru maximizarea impactului unor eventuale măsuri. Dacă Rusia nu va răspunde presiunii, oficialii UE au declarat că sunt pregătiţi să facă şi alţi paşi, care să includă embargouri asupra comerţului cu armament şi alte măsuri referitoare la comerţul extern al ţării.
Aceştia au precizat că au în vedere şi impunerea de sancţiuni asupra lui Vladimir Putin.
• Traian Băsescu: "Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă"
Pentru ţara noastră nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă şi nici nu se ridică gradul de alertă, a declarat, miercuri, preşedintele Traian Băsescu, referindu-se la situaţia actuală legată de conflictul din Ucraina.
"Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă şi nici ridicarea gradului de alertă", a spus Băsescu.
El a precizat că a dat dispoziţie şefului SMG să mute o parte din aplicaţiile prevăzute pentru a doua jumătate a anului în prima jumătate.
Preşedintele a mai spus că a autorizat prezenţa unei fregate franţuzeşti în apele teritoriale ale României.
El a mai spus că activitatea armatei României se desfăşoară "normal, dar precaut".