UE vrea ţinte mai ambiţioase pentru regenerabile şi reducerea emisiilor până în 2030

• Pârvan: "Obiectivul nu este realizabil dacă vrei să ai şi industrie competitivă"

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 40% sub nivelul din 1990 şi o cotă obligatorie de 27% la nivelul UE pentru energia regenerabilă sunt pilonii anunţaţi, ieri, de Comisia Europeană pentru noul cadru privind schimbările climatice şi energia, până în 2030.

José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Politicile climatice sunt fundamentale pentru viitorul planetei noastre, în timp ce o politică energetică cu adevărat europeană este un factor-cheie pentru competitivitatea noastră. Abordarea simultană a acestor două aspecte nu este contradictorie, ci, dimpotrivă, contribuie la o consolidare reciprocă. Este în interesul UE să creeze o economie generatoare de locuri de muncă, care să fie mai puţin dependentă de energia importată, printr-o eficienţă crescută şi prin recurgerea într-o mai mare măsură la energia nepoluantă produsă intern. Un obiectiv ambiţios de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 este piatra de temelie cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pe calea noastră către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Iar obiectivul de 27% pentru energia regenerabilă este un semnal important pentru a oferi stabilitate investitorilor, a stimula locurile de muncă ecologice şi a sprijini securitatea aprovizionării".

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a declarat că obiectivul propus de UE nu este realizabil: "Politicienii de la vârful UE sunt în toiul alegerilor. Realitatea ne arată că nu se poate vorbi de o politică unică a statelor membre. UE vorbeşte de reducerea emisiilor, iar Germania îşi creşte producţia de energie pe bază de cărbune, care este cea mai poluantă. Nu există o soluţie prin care să găseşti calea de mijloc între dezideratele de mediu şi interesele industriei. Între companiile energetice şi cele din industrie sunt divergeneţe serioase, iar UE nu face decât să tatoneze terenul cu diverse soluţii".

Potrivit unui comunicat remis redacţiei, obiectivul cadrului aprobat ieri de CE este de a stimula un progres continuu spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi un sistem energetic sigur, care asigură energie la preţuri accesibile pentru toţi consumatorii, sporeşte securitatea aprovizionării cu energie, reduce dependenţa UE faţă de importurile de energie şi creează noi oportunităţi pentru creştere şi locuri de muncă.

Comunicarea care stabileşte cadrul pentru 2030 va fi dezbătută la cel mai înalt nivel, în special în cadrul Consiliului European şi al Parlamentului European. Ea este însoţită de o propunere legislativă privind o rezervă pentru stabilitatea pieţei pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) începând din 2021, pentru a spori soliditatea acesteia.

Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a declarat: "Obiectivul meu este de a garanta că energia rămâne la un preţ accesibil pentru gospodării şi întreprinderi. Cadrul pentru 2030 stabileşte un nivel ridicat de ambiţie în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, dar recunoaşte, de asemenea, că acest obiectiv trebuie să fie atins cu cel mai mic cost. Piaţa internă a energiei oferă baza pentru a realiza acest obiectiv şi voi continua să depun eforturi în direcţia finalizării sale pentru a utiliza întregul său potenţial. Aceasta include «europenizarea» politicilor în materie de energie regenerabilă".

Cadrul pentru 2030 propune un nou sistem de guvernanţă bazat pe planuri naţionale pentru o energie competitivă, sigură şi durabilă. Pe baza viitoarelor orientări elaborate de Comisie, aceste planuri vor fi concepute de către statele membre în conformitate cu o abordare comună, care va asigura o mai mare securitate pentru investitori şi o mai mare transparenţă, sporind atât coerenţa, cât şi coordonarea şi supravegherea la nivelul UE. Un proces iterativ între Comisie şi statele membre va asigura faptul că planurile sunt suficient de ambiţioase, precum şi coerenţa şi conformitatea lor în timp.

Cadrul urmează să fie analizat de Consiliul European în cadrul sesiunii de primăvară din 20-21 martie.