Ultimatum pentru BCE de la Curtea Constituţională a Germaniei

Curtea Constituţională a Germaniei a hotărât că programul de relaxare cantitativă din zona euro, lansat de BCE în 2015, nu are susţinere în tratatele europene şi este doar parţial constituţional în Germania.

Decizia a fost adoptată cu 7 voturi pentru şi un vot împotrivă, iar judecătorii Curţii de la Karlsruhe au acordat BCE un termen de trei luni pentru rezolvarea problemelor de legalitate ale programului de relaxare cantitativă.

"Conform Articolului 119 şi Articolului 127 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale, decizia Consiliului Guvernatorilor BCE din 4 martie 2015 şi deciziile ulterioare (EU) 2015/2101, (EU) 2015/2464, (EU) 2016/702 şi (EU) 2017/100 trebuie considerate drept acte ultra vires, în ciuda hotărârii contrare a Curţii de Justiţie a UE", se arată în deschiderea comunicatului de presă de pe site-ul instanţei supreme din Germania.

Termenul juridic "ultra vires" se referă la o acţiune sau decizie care are nevoie de autoritate legală, dar care este îndeplinită fără această autoritate.

Procesul de la Curtea Constituţională a Germaniei a fost deschis de un grup de oameni de afaceri şi membri ai mediului academic, care au susţinut că programele BCE nu se limitează la politica monetară, ci reprezintă o implicare neadecvată în politicile economice.

În opinia Curţii Constituţionale, autorităţile de la Berlin, guvernul şi Parlamentul, au violat drepturile constituţionale ale reclamanţilor prin faptul că nu au contestat lansarea programului de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale prin tipărire (PSPP) şi nici nu au verificat dacă deciziile BCE satisfac principiul proporţionalităţii, conform Articolului 5(1) şi 5(4) din Tratatul UE.

În Articolul 5(1) se arată că "Delimitarea competenţelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competenţe este reglementată de principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii", iar în 5(4) că "În temeiul principiului proporţionalităţii, acţiunea Uniunii, în conţinut şi formă, nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor".

Judecătorii germani consideră că decizia din 11 decembrie 2018 a CJUE nu a acordat importanţa cuvenită principiului proporţionalităţii din tratatele europene, care include împărţirea competenţelor între Uniune şi statele membre.

Prin decizia CJUE a fost subliniat caracterul legal al programului PSPP, derulat iniţial între 2015 şi 2018 şi reluat în 2019, în toate aspectele sale.

Cu toate acestea, "când obiectivul politicii monetare este urmărit necondiţionat şi efectele asupra politicii economice sunt ignorate, atunci se poate spune că este desconsiderat în mod vădit principiul proporţionalităţii inclus în Articolul 5(1) şi Articolul 5(4) din Tratatul Uniunii Europene", se arată, dimpotrivă, în decizia Curţii Constituţionale a Germaniei.

În aceste condiţii, Curtea germană susţine că a fost depăşit mandatul legal al CJUE, determinat în conformitate cu Articolul 19(1) din Tratatul Uniunii Europene, unde se arată că "aceasta asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor".

Judecătorii de la Karlsruhe mai consideră că "interpretarea CJUE în cazul deciziilor BCE nu este comprehensibilă şi trebuie, în consecinţă, să fie considerată arbitrară din perspectivă obiectivă". În acelaşi timp se mai arată că decizia CJUE nu poate avea caracter obligatoriu asupra Curţii Constituţionale a Germaniei.

Conform deciziei instanţei supreme din Germania, "un program de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale respectă principiul proporţionalităţii numai dacă reprezintă un mijloc adecvat şi necesar pentru atingerea scopului propus", iar acest principiu "cere ca obiectivul politicii monetare şi efectele asupra politicii economice să fie identificate şi evaluate".

În plus, Curtea germană susţine că, deşi BCE nu are mandat pentru decizii de politică socială sau economică, efectele programului de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale asupra datoriei publice, economiilor populaţiei, pensii, preţurile proprietăţilor imobiliare sau menţinerea artificială în viaţă a unor companii trebuie luate în considerare la evaluarea principiului proporţionalităţii.

"Pe baza responsabilităţii în ceea ce priveşte integrarea europeană, guvernul federal şi Parlamentul trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că BCE va realiza o evaluare a proporţionalităţii programelor sale", se mai arată în ultima parte a deciziei.

Dacă BCE nu va veni cu argumente în favoarea legalităţii programului PSPP în termen de trei luni, atunci Bundesbank, banca centrală a Germaniei, trebuie să înceteze cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale din cadrul programului de relaxare cantitativă lansat de Banca Centrală Europeană.

Bloomberg scrie că Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP), nu intră sub incidenţa deciziei Curţii Constituţionale a Germaniei, însă aceasta ar putea avea implicaţii juridice pentru noul program de relaxare cantitativă.

Posibila dimensiune a implicaţiilor juridice pentru PEPP poate fi estimată chiar din Decizia (UE) 2020/440 a BCE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 24 martie 2020.

Acolo se arată că nu vor mai exista limite privind achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale în cadrul PEPP, în condiţiile în care Curtea de Justiţie a UE a declarat că programul PSPP respectă prevederile tratatelor europene chiar pe baza limitelor de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale.

Dar tocmai suficienţa acestor limite a fost pusă sub semnul întrebării de Curtea de la Karlsruhe. "Pentru a determina dacă un program, precum PSPP, eludează în mod evident interdicţia din Articolul 123(1) din Tratatul privind funcţionarea UE, nu este suficientă utilizarea unui singur criteriu, ci este nevoie de evaluarea de ansamblu a circumstanţelor relevante".

Articolul 123(1) din TFUE precizează că "Se interzice Băncii Centrale Europene şi băncilor centrale ale statelor membre, denumite în continuare "bănci centrale naţionale', să acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, administraţiilor publice centrale, autorităţilor regionale sau locale, celorlalte autorităţi publice, celorlalte organisme sau întreprinderi publice din statele membre; de asemenea, se interzice cumpărarea de titluri de creanţă direct de la acestea de către Banca Centrală Europeană sau de către băncile centrale naţionale".

Ce se va întâmpla în lunile următoare?

"Cred că BCE va urma recomandările, dar fără prea mult entuziasm", a declarat Joachim Wieland, profesor la Universitatea de Ştiinţe Administrative din Germania, pentru Bloomberg.

În opinia sa, decizia Curţii de la Karlsruhe reprezintă "o declaraţie de război la adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi va avea consecinţe", deoarece "reprezintă a invitaţie pentru celelalte ţări de a ignora deciziile care nu le convin".

Dincolo de confruntarea dintre BCE şi Curtea Constituţională de la Karlsruhe, decizia instanţei supreme din Germania ridică o întrebare interesantă şi în ceea ce priveşte legalitatea programului de relaxare cantitativă lansat de Banca Naţională a României, mai ales când avem în vedere că tratatele şi legile europene au prioritate în faţa celor naţionale.

Cel puţin un lucru este sigur. Dacă dezbaterile privind legalitatea pot continua la nesfârşit, cele privind moralitatea unor astfel de decizii, de salvare a unor autorităţi incompetente şi iresponsabile prin tipărire, nici nu mai trebuie să înceapă.

Iar când falimentul moral este prezent, cel financiar nu poate fi departe.