ULTIME SESIUNE A CONFERINŢEI PRIVIND VIITORUL EUROPEI Peste 150 de recomandări de la cetăţenii UE pentru îmbunătăţirea strategiilor în domenii ca migraţia şi politica externă

Cetăţenii Uniunii Europene (UE) au făcut peste 150 de recomandări de îmbunătăţire a strategiilor europene în cadrul Conferinţei pentru Viitorul Europei, un proiect transnaţional şi multibilingv care le-a oferit cetăţenilor UE posibilitatea de a juca un rol central în conturarea viitorului spaţiului comunitar. Din septembrie 2021 până în finalul săptămânii trecute, patru grupuri de persoane care reunesc nu mai puţin de 800 de cetăţeni din toate mediile şi din toate colţurile UE, împărţiţi astfel încât să reflecte diversitatea demografică şi socială a UE, au deliberat şi formulat recomandări cu privire la direcţia în care doresc să se îndrepte Europa în viitor. Importanţă s-a acordat în special politicilor europene privind migraţia şi politica externă, dar şi modului de funcţionare viitoare a UE.

Aproximativ 200 de cetăţeni din toate statele membre, de vârste şi medii diferite, şi-au finalizat la finele săptămânii recomandările pentru viitorul Europei în cadrul Panelului cetăţenilor europeni privind UE în lume şi Migraţia. Acestea acoperă în principal obiectivele şi strategiile UE în materie de securitate, apărare, politici externe şi comerciale, ajutor umanitar şi cooperare pentru dezvoltare, extindere şi migraţie. Aceasta a fost a treia şi ultima sesiune a Panelului cetăţenilor, desfăşurată la Maastricht, Olanda, oraşul unde s-a semnat tratatul de fondare a UE în 1992. Conferinţa a abordat 75 de teme care ar trebui acum să fie aprofundate de experţi într-un raport privind viitorul politicilor UE. Peste 150 de recomandări au fost transformate în propuneri concrete.

Din România au fost selectaţi 36 de cetăţeni împărţiţi în patru paneluri, câte nouă pe panel, dar pe grupe de vârstă. Printre recomandările făcute de participanţii români se numără o identitate bine definită de cetăţean european, standarde pentru educaţie, o regândire a sistemului de învăţământ, accesibilitate la educaţie şi la digitalizare, cursuri pentru reconversie profesională, pentru meserii diverse în zonele defavorizate pentru copiii, tinerii şi cetăţenii defavorizaţi, programe clare, concrete şi imediate, indiferent de politicul din zona defavorizată. De asemenea, un venit de bază necondiţionat şi un salariu minim unitar, contracte de muncă standardizate, taxe şi impozite relaxate şi adaptate la venituri, locuri accesibile de muncă în UE, egalitate de şanse şi drepturi, accesul şi dreptul la preţuri abordabile pentru locuinţe, pentru tinerii din UE, respectarea condiţiilor de muncă şi a contractelor de muncă, dreptul la viaţă de familie, politici şi sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor, programe sportive pentru copii şi tineri, accesul garantat copiilor la activităţi sportive şi competiţii sportive, dar şi reţete unice cel puţin la alimentele procesate.

Totodată, vineri, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, a avut loc reuniunea adunării plenare a Conferinţei privind Viitorul Europei. De notat că recomandările sunt prezentate şi discutate în cadrul adunării plenare, discuţiile axându-se întocmai pe prezentarea acestor recomandări de către cetăţenii europeni şi panelurile naţionale aferente. Toate recomandările vor fi sintetizate într-un raport care va fi publicat pe 17 martie.

În ceea ce priveşte politica externă, recomandările vizează introducerea unei ambasade unice a UE în toate ţările partenere, inclusiv la nivelul instituţiilor internaţionale, alocarea de competenţe suplimentare de politică externă Parlamentului European şi eliminarea regulii de unanimitate în luarea deciziilor la nivelul conducerii UE şi înlocuirea cu votul majorităţii calificate.

În materie de apărare propunerea principală este cea de creare a unei armate europene, iar la capitolul vecinătate şi relaţii externe se recomandă adoptarea unei politici mai agresive faţă de Rusia şi China, dezvoltarea relaţiei cu ţările din Uniunea Africană, avansarea procesului de aderare a ţărilor asociate UE precum Georgia, Ucraina şi Turcia. Tot în privinţa politicii de vecinătate a UE se recomandă recunoaşterea statului Kosovo şi continuarea extinderii UE către statele din Balcanii de Vest.

De asemenea, în privinţa migraţiei se recomandă încurajarea migraţiei legale şi crearea de căi de acces legale a migranţilor în Europa, integrarea migranţilor în învăţământ, pe piaţa muncii şi oferirea de drept de vot în ţările în care aceştia au rezidenţa. Se recomandă pentru rezolvarea cauzelor migraţiei acordarea de ajutoare pentru dezvoltare ţărilor de unde provin migranţii, programe bursiere pentru experţi şi cadre din educaţie, dar şi dezvoltarea de relaţii comerciale mai bune.

Se propune întărirea controalelor la frontiere precum şi prioritizarea drepturilor omului în gestionarea fluxurilor de migranţi. Potrivit recomandărilor, controalele la graniţele UE trebuie să fie mai extinse, iar autorităţile vamale naţionale să primească noi puteri şi un sprijin financiar consistent. Totodată se doreşte crearea unei agenţii supranaţionale pentru gestionarea taberelor de migranţi şi refugiaţi care ajung pe teritoriul Uniunii, iar în privinţa distribuţiei acestora se propune un sistem centralizat. În privinţa politicilor în Marea Mediterană se propune comunizarea eforturilor de căutare şi salvare pentru migranţii care încearcă să ajungă în UE.

----------------------------