Ultimele sfori pentru şefia Fed

Joe Biden, preşedintele Statelor Unite, a declarat că până la sfârşitul săptămânii va anunţa decizia sa privind noul preşedinte al băncii centrale a SUA (Fed), mandatul actual de 4 ani apropiindu-se de final. Până acum au fost surprinzător de puţine zvonuri despre decizia lui Biden, însă preşedintele american are de ales între a-i oferi un al doilea mandat lui Jerome Powell, actualul şef de la Fed, sau să o desemneze pe Lael Brainard, actual guvernator Fed şi fost oficial în Trezorerie în administraţia Obama. Doamna Lael Brainard a intrat în boardul Fed în 2014, alături de actualul preşedinte Jerome Powell, care se bucură însă de sprijinul lui Janet Yellen, actualul ministru de finanţe american şi fost preşedinte Fed înaintea lui Powell, dar mai ales de sprijinul Wall Street.

Înainte de a trece la candidaţi trebuie spus că Federal Reserve este cea mai importantă instituţie financiară din lume, în condiţiile în care deţine funcţia de împrumutator global de ultimă instanţă (are în implementare linii de swap valutar cu celelalte bănci centrale majore din lume) şi dreptul de tipărire a dolarului, moneda internaţională de rezervă. Totodată, dincolo de cine conduce Fed-ul, există o continuitate în implementarea politicii monetare (mai ales într-un context atât de sensibil ca cel prezent) şi este improbabil ca instalarea doamnei Lael Brainard să aducă surprize în termeni de decizii de politică monetară.

Powell este considerat un "dove", adică favorizează o normalizare graduală a politicii monetare care să fie pe placul pieţelor de capital americane, în timp ce Brainard este văzută ca fiind "ultradovish", adică ar putea lua în considerare o menţinere a dobânzilor la niveluri scăzute pentru o perioadă mai lungă pentru ajungerea la o ocupare integrală a forţei de muncă, unul din cele două mandate ale Fed-ului.

Problema pentru Fed şi pentru viitorul preşedinte este însă evoluţia inflaţiei. Preşedintele Fed va moşteni practic o economie cu cea mai rapidă creştere din ultimele decenii, o piaţă a muncii extrem de tensionată dar înclinată în favoarea salariaţilor - în octombrie a fost înregistrat un record al americanilor care şi-au dat demisia pentru că îşi caută sau au găsit un loc de muncă mai bine plătit -, o bulă imensă în piaţa bursieră cuplată cu o inflaţie generalizată la nivel record şi dobânzi la pragul de zero (0,00%-0,25%) şi gospodării cu rezerve de cash care pot produce noi curenţi în această furtuna inflaţionistă în care ne aflăm la nivel mondial.

Powell este plăcut de pieţe şi de republicanii din Congres însă tocmai în mandatul său de preşedinte inegalitatea a explodat ca urmare a umflării bulei din pieţele bursiere. Totodată, sub Powell inflaţia a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani - unii analişti arată că pe formula de calcul a inflaţiei din anii 1970 ritmul creşterilor de preţuri de astăzi l-a depăşit pe cel din perioada Fed-ului lui Paul Volcker -, iar mai mulţi guvernatori regionali ai Fed au fost prinşi tranzacţionând în mod activ pe pieţele bursiere şi au fost nevoiţi în ultimele luni să-şi dea demisia.

Pe de altă parte, democraţii progresişti vor, practic, ca Biden să pună preşedinte Fed pe cineva care să "ofere mai multă atenţie" reglementărilor bancare, inegalităţii de venituri în continuă creştere şi schimbărilor climatice. Unii oficiali ai administraţiei americane au declarat în ultimele luni că "ar fi o oportunitate pierdută" dacă Powell nu ar fi înlocuit cu o femeie sau o persoană dintr-o minoritate, asta în condiţiile în care Powell, care a venit la Fed de pe Wall Street, este văzut ca un "tătuc" al marilor investitori.

Aici intră în joc doamna Lael Brainard, care odată desemnată ar putea însă să se lovească de refuzul senatorilor americani, care confirmă în funcţie persoana desemnată de preşedintele american. Spre deosebire de Brainard, confirmarea lui Powell este ca şi asigurată în cazul desemnării având în vedere aura de salvator pe care i-au creat-o măsurile într-adevăr decisive luate în debutul pandemiei ce au asigurat lichiditate abundentă sistemului financiar global.

În orice caz, decizia mult aşteptată va fi anunţată "în aproximativ patru zile", a declarat marţi preşedintele SUA reporterilor în timpul unei deplasări în statul New Hampshire. Reuters notează că acest termen coincide cu încheierea discuţiilor din cadrul Partidului Democrat privind planul de reformă socială şi de mediu "Build Back Better" dorit de Joe Biden şi de administraţia sa.

Numirea preşedintelui Fed este cu atât mai delicată cu cât ar putea face parte din negocieri, Partidul Democrat fiind foarte divizat pe aceste noi cheltuieli bugetare pe deficit, potrivit sursei citate. În acest context, în care poziţia de preşedinte Fed ar fi o monedă de negociere, şansele doamnei Lael Brainard ar creşte simţitor în condiţiile în care este susţinută de aripa mai stângistă a Partidului Democrat, care a blocat până acum pachetul fiscal dorit de Biden. De notat că Brainard fusese de asemenea contactată anul trecut pentru a deveni secretar al Trezoreriei americane, ministerul de finanţe al SUA.

Problema Fed-ului şi implicit a Fed-ului sub Powell este că Fed-ul pare că a ajuns să administreze activ pieţele şi direcţia lor, ceea ce este în antiteză cu sistemul capitalist al pieţelor libere. Ca informaţie suplimentară, doar în ultimii doi ani, Fed-ul şi-a majorat bilanţul cu circa 5 trilioane de dolari, iar capitalizarea pieţei bursiere americane este justă doar dacă se ia în considerare bilanţul Fed per total.

Yellen, prima femeie preşedinte din istoria Fed, le-ar fi spus în luna august unor consilieri de la Casa Albă că îl sprijină pe Powell pentru un nou mandat de 4 ani. Ea a dat semnale de asemenea în ultimele zile că l-ar susţine pe Jerome Powell afirmând că acesta a făcut "o treabă bună" în timpul pandemiei. Menţinerea lui Powell la şefia Fed ar fi un "semnal de continuitate" către Wall Street.

Potrivit Bloomberg, consilierii lui Biden au examinat în ultimele luni cât mai multe discursuri publice ale candidaţilor avuţi în vedere, o greutate suplimentară fiind oferită de viziunile asupra pieţei muncii. Brainard de exemplu este văzută ca un candidat mult mai liberal decât Powell şi implicit drept un candidat mult apropiat din punct de vedere ideologic de Joe Biden şi de Partidul Democrat.

Mai concret, cu privire la explozia inegalităţii în SUA, în mandatul lui Powell diferenţa dintre cei mai bogaţi 1% dintre americani şi restul societăţii s-a lărgit şi chiar a ajuns la extrema post-1929, anul în care "The Roaring Twenties" a luat sfârşit. Doar în ultimii 20 de ani cei mai bogaţi 10% dintre americani au acumulat o avere suplimentară de 60 de trilioane de dolari, în timp ce un procent de 50% dintre americani ("bottom 50%") a acumulat doar 1,2 trilioane la avuţia netă.

Fed-ul este, de altfel, atacat cel mai des întocmai pe acest subiect, pentru că politicile monetare ultra-relaxate, implementate în anii de după criza financiară globală şi acum în anii crizei sanitare Covid-19 sub mandatul lui Powell, au umflat preţurile activelor (cei mai bogaţi americani deţin mare parte din activele financiare) şi au produs finalmente cea mai mare bulă speculativă de după bula dot-com, care s-a spart în anul 2000. Doar din minimele bursiere din martie 2020, avuţia netă a celor mai bogaţi 10% dintre americani a crescut cu peste 20 trilioane de dolari, iar avuţia netă a "bottom 50%" cu doar 700 de miliarde.