Am mai văzut aşa ceva doar într-o comedie ieftină, acum mulţi ani. Un individ care se mândrea cu biblioteca lui... goală. Acum însă este realitate. (De coşmar). Prim-ministrul României, fudul, îl primeşte pe Prim-ministrul Ungariei, în biroul său de la Palatul Victoria. În spate, rafturile goale ale bibliotecii.
Vi se pare că, în afară de cărţi, mai lipsea cineva din fotografie? Exact. Ministrul de Externe. Nu este normal ca la o vizită de un asemenea nivel ministrul de Externe să fie ţinut la uşă. (Vorba vine: actualul ministru de Externe nici nu a ajuns până acolo).
Episodul este doar unul dintr-un serial care continuă de ceva vreme. Se numeşte "Umilirea Ministerului de Externe al României". Are foarte puţini spectatori. În parte, pentru că actorii distribuiţi în aceste roluri sunt figuranţi mărunţi. Publicul habar nu are nici sunt şi nici nu ar avea de ce. Fac un test chiar acum. Spuneţi repede numele individului care ocupă acum scaunul pe care a stat, cândva, un Titulescu sau un Pleşu. Tăcere?... Exactly my point.
Erau vremuri când cuvântul României mai conta pe scena internaţională. S-au dus. Acum reprezentanţii României au ajuns clovnii scenei diplomatice. Alt episod: ambasadorul României din Kenya. Omul a comparat un grup de diplomaţi africani cu o ceată de maimuţe. Firesc, aceia s-au indignat. MAE a fost nevoit să îşi recheme angajatul.
Marea problemă este alta. Dincolo de gafele de stil, de protocol, există o lipsă de credibilitate în chestiuni importante, chiar vitale. Luaţi, spre exemplu, chestiunea extrădărilor. Am lucrat pentru un Preşedinte în al cărui mandat au fost aduşi pe sus, legaţi, infractori care fugiseră în lumea largă. Unul prin Indonezia, altul în Madagascar, altul în Kenya, altul prin Statele Unite.
Sub actualul Preşedinte, se vede treaba că este imposibil să aduci pe cineva din Serbia. Sau, mai îngrijorător, chiar din Uniunea Europeană. Internetul este plin de borfaşi care fac streaming live din vilele lor de lux din Italia sau din Grecia.
Desigur, implicat în acest fiasco este şi ministrul Justiţiei, nu doar cel de Externe.
Ca să apreciaţi până unde a scăzut Ministerul de Externe, este suficient să vizitaţi site-ul acestuia. Arată exact la fel cum arăta pe vremea când eram eu ambasador: acum mai bine de zece ani. În fine, poate că au un design de excepţie, cine ştie. Dar conţinutul?
De pe prima pagină aflăm, cu poză, că actualul ministru s-a întâlnit cu... ambasadoarea Republicii Tunisiene în vizită de rămas-bun. Asta a fost important în relaţiile externe ale României? Sau pe scena internaţională?
Să facem o comparaţie rapidă. Pe prima pagină a MAE al Finlandei este ceva despre "agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei". Pe prima pagină a MAE al Greciei, despre declaraţiile ministrului grec de resort la Consiliul pentru Afaceri Externe al UE. La MAE al Poloniei, despre convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse la Varşovia, unde respectivul a fost servit cu un protest dur faţă de punerea în discuţie a graniţelor poloneze.
Nimeni nu îi obligă pe angajaţii din MAE al României să se pună în posturi atât de ridicole. O fac singuri. Atâta ştiu, atâta pot.
Cel mai recent episod este cel în care protagonistul principal este Viktor Orban, actualul Prim-ministru al Ungariei. Personajul este un provocator de profesie. L-a păcălit întâi pe actualul Prim-ministru al României care s-a afişat, naiv, cu el la Bucureşti, declarând că avem de-a face cu "începutul unei frumoase prietenii".
Are Marcel Ciolacu consilieri de politică externă? (Pe hârtie, se pare că da). Citeşte presa? (Judecând după semne, nu). Ar fi trebuit să ştie că Viktor Orban este un populist rusofil pus pe scandal. Care, predictibil, a făcut declaraţii scandaloase la adresa României îndată ce a ajuns la Tuşnad, de la Bucureşti. Şi la adresa Uniunii Europene, despre care a spus că "se face de râs singură".
Însă cea mai mare eroare a comis-o MAE de la Bucureşti. După ce a fost exclus de la discuţia dintre Ciolacu şi Orban, normal ar fi fost ca ministrul de Externe, dacă ar fi făcut un calcul rapid, să îl lase pe primul să deconteze dezastrul de imagine.
Din păcate, MAE i-a transmis lui Orban o lista cu privire la ce are şi la ce nu are voie să spună la Tuşnad. Nu trebuie să fii prea inteligent pentru a realiza că Orban oricum va spune ce vrea el. (Ceea ce s-a şi întâmplat). Mai grav, Orban a ridiculizat la scenă deschisă nota MAE. Radios, şi-a anunţat suporterii că îi va da citire.
Vina, aici, este în curtea MAE. Mai au experţi pe Ungaria? Mă îndoiesc. Şi un şofer de taxi le-ar fi atras atenţia că Orban se va da în spectacol pe seama statului român. Cea mai simplă soluţie era să fie lăsat să vorbească singur, în faţa micului grup de admiratori pe care oricum i-ar fi adunat acolo între munţi. Însă nu era MAE al României instituţia care să lase să treacă aşa o ocazie de a se face de râs...
Ce mai urmează pentru MAE? Mă uit pe pagina oficială. "Anunţ achiziţii publice. Servicii catering - 5 loturi". Poftă bună!