Într-o ţară în care are sens noţiunea de "fost guvernator al băncii centrale" a avut loc un eveniment foarte rar: cel care a condus odată instituţia monetară a statului a criticat dur deciziile recente ale actualei conduceri, pe care le-a caracterizat drept nesăbuite.
Ţara este Polonia, iar fostul guvernator este Marek Belka, care a mai ocupat şi funcţia de prim-ministru, iar în prezent este europarlamentar.
După cum scrie Bloomberg, Belka apreciază că "banca centrală a Poloniei s-a comportat nesăbuit prin reducerea dobânzii de politică monetară până aproape de zero".
În cadrul şedinţei de la sfârşitul lunii trecute, Banca Naţională a Poloniei (BNP) a redus dobânda de politică monetară până la 0,1%, de la 0,5% în aprilie 2020 şi 1% în martie 2020. Din martie 2015 până în martie 2020 dobânda de politică monetară a fost menţinută la 1,5%, în ciuda accelerării inflaţiei până aproape de 5% în T1 2020.
Ţinta de inflaţie a BNP este de 2,5% din 2004, cu un interval de variaţie de un punct procentual, şi este departe de a fi "compatibilă" cu stabilitatea preţurilor, cum nu este nici ţinta de 2%, care garantează dublarea preţurilor într-un interval de 35 de ani. O ţintă de 2,5%, chiar dacă este atinsă an de an, reduce orizontul de dublare a preţurilor de consum până la 28 de ani. Pe site-ul băncii centrale se arată că "ţinta de 2,5% însemnă că rata anuală a inflaţiei trebuie să fie cât mai aproape de această valoare în fiecare lună".
Una dintre justificările pentru reducerea dobânzii de politică monetară până la 0,1% de la 0,5% a fost "reducerea riscului de scădere a inflaţiei sub ţinta băncii naţionale pe termen mediu".
Afirmaţia din comunicatul de presă al BNP înseamnă că, de fapt, că instituţia monetară a statului polonez doreşte eliminarea oricăror "obstacole" din calea scăderii persistente a puterii de cumpărare a populaţiei, la fel cum fac şi celelalte bănci centrale din Europa, inclusiv Banca Centrală Europeană.
Marek Belka s-a declarat "uimit" de decizia băncii centrale, în condiţiile în care "situaţia economiei Poloniei nu justifică o măsură aşa de drastică". Prognozele UE citate de Bloomberg arată că economia Poloniei va înregistrat o contracţie de 4,3% în acest an, cea mai redusă din Uniunea Europeană.
Mai mult, fostul guvernator a subliniat că "dobânzile sunt prea scăzute din punct de vedere al stabilităţii financiare", iar "scăderea recentă este dincolo de orice capacitate de înţelegere".
În opinia lui Belka, "este greu de văzut cum vor beneficia creditorii sau cei care economisesc de pe urma deciziei de reducere a dobânzii", în condiţiile în care comunicatul de presă al BNP susţine că "reducerea dobânzii va ajuta băncile prin susţinerea debitorilor".
Un "beneficiar" important se pare că justifică, însă, tot acest "efort". Este vorba, desigur, despre guvern, care este "singurul beneficiar fără echivoc" al deciziei BNP, după cum a mai declarat Marek Belka.
Într-adevăr, costurile de finanţare ale Poloniei au înregistrat scăderi semnificative în ultima perioadă (vezi graficul), însă această tendinţă readuce în atenţie perspectiva depăşirii limitei constituţionale pentru datoria guvernamentală.
Pe fondul măsurilor de stimulare fiscală adoptate în perioada crizei financiare globale, datoria guvernamentală a Poloniei a intrat pe o traiectorie accelerată de creştere, iar în 2013 a depăşit plafonul constituţional de 55% din PIB, ajungând la 56%.
Guvernul de atunci, condus de Donald Tusk, a "rezolvat" problema prin naţionalizarea parţială a fondurilor de pensii private, respectiv portofoliile de obligaţiuni guvernamentale.
Ultimele date oficiale arată că datoria guvernamentală a ajuns la 46% din PIB în 2019, după o scădere de 2,8 puncte procentuale faţă de anul precedent. Această dinamică a fost determinată de creşterea cu 0,9% a datoriei guvernamentale în 2019 faţă de anul anterior, pe fondul unei creşteri de 7,2% a Produsului Intern Brut nominal.
Fostul guvernator al BNP a criticat şi faptul că ultimele trei decizii de politică monetară nu au fost urmate de conferinţe de presă, mai ales pe fondul extinderii programului de relaxare cantitativă, deoarece "conferinţele de presă şi explicarea politicii monetare reprezintă o datorie a băncii centrale, nu doar o simplă favoare".
Absenţa conferinţelor de presă a fost justificată de BNP, conform aşteptărilor, prin măsurile de siguranţă adoptate în contextul epidemiei de coronavirus.
În cadrul interviului preluat de Bloomberg, Marek Belka a mai subliniat şi faptul că dobânzile foarte apropiate de zero creează numeroase probleme pentru cooperativele de credit, care depind de veniturile din dobânzi pentru supravieţuire.
Probleme apar şi la nivelul marilor instituţii de credit, ale căror portofolii de credite nu vor creşte prin simpla reducere a dobânzii de politică monetară.
"Lipsa de încredere la nivelul consumatorilor individuali şi companiilor este dureroasă şi în aceste condiţii nu va fi stimulată cererea de noi credite prin măsuri de relaxare monetară", a fost concluzia fostului guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei.
Din păcate, declaraţiile lui Marek Belka, indiferent de gradul lor de motivare politică, nu vor găsi ecouri şi nici nu vor provoca dezbateri în ţările Europei Centrală şi de Est, deoarece educaţia financiară în ceea ce priveşte modul de funcţionare a sistemului bancar, rolul băncilor centrale sau crearea "banilor" din economie este aproape nulă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 05:54)
Pe dinafara vopsit gardul inautru leopardul!
Parea ca satu mai bine!?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 08:28)
Ce cauti tu sa citesti texte pentru intelectuali?!
2. Nici nu se pune problema
(mesaj trimis de Cristian în data de 03.06.2020, 11:13)
Nici nu se pune problema că consumatorul sa ia credite ieftine. Nu pentru cetatean e practicată o dobândă mica ci pentru stat și corporații astfel încât acestea să fie conditionate să pună în practică planul globaliștilor.
Plus că statele deja au anunțat că încep să cumpere acțiuni la companii "strategice", cu bani de la băncile centrale. Intenția de implicare în economie e clara.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 14:50)
Dle Rechea.... de ce nu scrieti despre câți bani fură BNR din buzunarele celor care au depozite în bănci. Azi a ieșit Vasilescu care ne spune că dobânda de referință de 1.75 este cea care trebuie. Desi prognoza BNR pentru inflație este de 2.8% în 2020 și 2.5% în 2021. Prin urmare, dobânda de referință ar trebui să fie peste 3.5%.
De ce nu scrieti in fiecare zi, pe prima pagina: "BNR pierde pariul cu leul"
Din 2017, depozitele la termen in lei au stagnat iar cele in euro au crescut cu 20% (de la 31 mld la 36 mld)
De ce nu scrieti in fiecare zi pe prima pagina cu titluri mari: "BNR fura banii micilor deponenti in lei prin dobanzi real negative".
In 2016, Voinea ne spunea ca 2 milioane de romani au depozite < 1000 lei (mediu 400 lei). 3.4 milioane au depozite < 50 000 lei. Iar 0.6 milioane au peste 50 000 lei.
Cei cu depozite de peste 50 000 lei au si posibilitatea investirii la bursa pe un termen mai lung, de mai multi ani, si sa isi pastreze si bani numerar in depozite pentru nevoi curente. Ei pot incerca investitiile pentru randamente pozitive fata de inflatie.
Dar cu cei 2 + 3.4 milioane de romani ce facem, dle BNR. 5.4 milioane de romani sunt jefuiti in fiecare an cu cel putin 2% din cauza BNR. Acesti romani saracesc in fiecare an.
3.1. Bancile nu folosesc banii deponentilor (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Cristian în data de 03.06.2020, 15:16)
Bancile nu mai folosesc banii deponentilor de peste 10 ani pentru ca au bani cacalau de la bancile centrale si ceilalti spalatori de bani din economie - corporatiile multinationale care fura din buzunarul consumatorilor realizand profituri imense, apoi parcheaza banii in paradisuri fiscale.. In acest fel toti pierd - societatea sta pe loc, oamenii nu pot investi in ei mai nimic, inovatie zero, statele acumuleaza deficite imense an de an.. toata lumea pierde cu exceptia escrocilor de la varful piramidei care sunt papusarii sistemului adica Marea finantza mondiala.
3.2. esti expert bancar? (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 17:03)
mai tu ai habar de ce vorbesti?
sau ai fumat prea mult din alea aseara?
daca esti expert vino sa dam drumul la o banca sa luam de la BNR si de la corporatiile ...
da' partea cu paradisuri fiscale e tampa rau de tot, pai lasam banii acolo fara o dobanzica mica, mica , eu zic sa ii punem la treaba investim noi , ca oamenii nu au bani de investitie !!!
hai ca ne-am scos!
ce noroc pe mine ca am dat de tine si ne facem papusarii sitemului!
4. Bancile centrale - ciocli democratiei
(mesaj trimis de Cristian în data de 03.06.2020, 15:01)
Pentru cine intelege ce se intampla - e clar ca lumina zilei ca bancile centrale vor "sa cumpere" sa puna in dependenta conducerea statelor lumii cu bani produsi de imprimanta. Guvernele vor primi o caruta de bani sa cumpere actiuni in Bursa.. si pana la urma.. averea globala, care si acum e concentrata in mana catorva familii.. va deveni ultra-concentrata .. cu bani de la bancile centrale. E un plan diabolic de sclavizare generalizata a planetei.. Daca nu mai detii niciun control asupra nimic.. nici nu mai e nevoie sa ai guvern.
Care va fi rolul viitor (urmatorii 20 de ani) a guvernelor? Doar sa scoata armata pe strazi sa apere sistemul globalist cu arma de masele nemultumite? Cam asta se prefigureaza.. un stat global totalitar si o armata care pazeste sclavii cu arma la fund.. cam asa arata lucrurile, de ce sa nu recunoastem?
Asta ne dorim?
4.1. ALO (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 17:12)
pai dai biss la postari! putintica rabdare stimabile!
mai baga si tu alta decat cu mobila de parc centrala si cu nationalizarile
mai relaxeaza si tu organul gandirii mai citeste si tu (un tratat de economie -nu de la 1867 , ceva legislatie loco si internationala,) mai stai in parc pe o banca sa vezi ce bine e si ce incredere poti sa ai in ea.
mai lasa-ne asa un pic (o decada sau mai mult cat mai aduni ceva la IQ)
4.2. NU e corect (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 03.06.2020, 19:06)
Nu e corect ca bancile centrale sa dea directia statelor si sa puna in opera agenda globalistilor decat daca aproba cetatenii prin Referendum o modificare a Constitutiei in acest sens.
Altfel, povestile lu Ursula cu 750 miliarde cu care vrea sa cumpere guvernele statelor cu cetateni cu tot... sunt o idee sinistra. Nu de asta avem nevoie ci de decizii absolut democratice in UE.
4.3. aici Pamantul (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 20:16)
receptie , aici Terra !
Referendum conditionat la Constitutie de UE pentru membrii sai?
Alo , aici Terra , nu receptionam mesajul!
Repeta pe litere...pe idei , pe inde lete si te rog nu in chilirice...
4.4. Da (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Cristian în data de 03.06.2020, 21:39)
Da, pentru tot ce tine de Agenda digitala a UE si a globului, adica Semnu Fiarei, se incalca drepturi si libertati prevazute in prezent in Constitutie. Daca e democratie aceasta va trebui modificata prin referendum, astfel incat poporul sa poata spune daca e de acord cu digitalizarea identitatii in forma gandita de stapanii planetei.