EnglishNoua lege a educaţiei nu îi deranjează doar pe elevi şi profesori ci chiar şi pe parlamentarii aflaţi la putere. Senatorul PNL Vlad Pufu solicită includerea unei secţiuni dedicate învăţământului preuniversitar pedagogic în noile legi ale educaţiei, reclamând că proiectul legii învăţământului preuniversitar prezentat de fostul ministru al Educaţiei Sorin Cîmpeanu nu conţinea, la capitolul dedidcat nivelurilor de învăţământ, tocmai referiririle la cel pedagogic şi că, deşi a adresat o interpelare pe această temă noului ministru Ligia Deca, răspunsul nu lămureşte deloc problema şi lasă loc de interpretări. Potrivit lui Vlad Pufu: "Avem nevoie de învăţători/educatori dedicaţi pentru educaţia copiilor noştri! Propunerile venite în urma consultărilor şi dezbaterilor publice vor fi integrate de Ministerul Educaţiei în proiectul viitoarei legi a educaţiei. Sunt asigurările pe care le dau oficialii din învăţământ, mai ales că un subiect a generat vii dezbateri în spaţiul public, după ce pachetele de legi ale educaţiei au ajuns în presă, pe surse. Profesioniştii din domeniu s-au arătat revoltaţi de dispariţia unor specializări de bază pentru liceele pedagogice, respectiv învăţător şi educator". Senatorul afirmă că, încă din luna noiembrie i-a adresat ministrului Educaţiei, Ligia Deca, o interpelare ce a vizat exact acest subiect: "Am solicitat clarificări legate de situaţia învăţământului preuniversitar pedagogic". El prezintă şi răspunsul primit, despre care afirmă că "nu lămureşte deloc problema şi lasă loc de interpretări": "În perioada 13 iulie - 24 august 2022, proiectul Legii învăţământului preuniversitar şi proiectul Legii învăţământului superior s-au aflat în consultare publică. Propunerile rezultate în urma numeroaselor dezbateri şi observaţiile primite de Ministerul Educaţiei vor fi analizate şi integrate, apoi înaintate spre aprobare Guvernului şi Parlamentului pentru a parcurge procesul legislativ". Senatorul îşi exprimă speranţa că, în final, printre propunerile ce vor fi integrate în proiect şi supuse aprobării se regăsesc şi cele ce vizează învăţământul preuniversitar pedagogic: "În ceea ce mă priveşte, sunt de părere că instituţia învăţătorului trebuie respectată, mai ales că reprezintă primul pas în formarea copilului, cu un rol esenţial în dezvoltarea viitorului adult. Învăţător/educator este o meserie vocaţională, iar aptitudinile se descoperă şi se formează încă din anii de liceu în liceele pedagogice. Pentru un tânăr ajuns deja în anii studenţiei, deprinderea aptitudinilor vocaţionale, empatice, pentru lucrul cu copiii aflaţi la cele mai fragede vârste, poate fi târzie. Dacă vrem o generaţie pregătită ca viitori cetăţeni europeni, atunci nu trebuie să ne atingem de educatorii/învăţătorii noştri". Având în vedere presiunea publică, cel mai probabil proiectul noii legi a învăţământului va cunoaşte modificări consistente în perioada următoare.
UN SENATOR ACUZĂ Învăţământul pedagogic, ignorat de noua lege a învăţământului
O.D.
Ziarul BURSA #Politică / 18 ianuarie 2023
Ligia Deca (Sursă foto: dor.ro)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2023, 00:30)
Ce inseamna ROMANIA EDUCATA proovata de iohanis? Inseamna ca poti invata si potiti deveni profesionist intr-un domeniu si ce daca? Posturile bugetare se ocupa prin numiri politice .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2023, 12:34)
Iata cum arata Romania educata (in toata mass-media se scrie/vorbeste numai de drepturile elevilor si ale parintilor, dar de bunul simt al acestora sau de drepturile cadrelor didactice nu se pomeneste nimic):
O profesoară din Cluj-Napoca va încasa 30.000 lei de la părinţii a doi foşti elevi, care au ironizat-o pe reţelele sociale. Copiii, elevi în clasa a VII-a la acea vreme, au publicat pe un cont fals de Facebook, dar şi pe grupul de WhatsApp al clasei imagini ce ilustrau o maimuţă, menite să denigreze imaginea profesoarei. La aproape 5 ani de atunci, Judecătoria Cluj-Napoca a admis că onoarea şi reputaţia dascălului au avut de suferit.
Totul a început în anul şcolar 2018-2019, când profesoara era şi dirigintă la clasa a VII-a C de la Şcoala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" din Cluj-Napoca. Cu o zi înainte de începerea şcolii, unul dintre elevi a postat o caricatură la adresa dascălului, care ilustra o maimuţă, pe grupul de WhatsApp al clasei, imagine care a devenit apoi fotografia de grup şi a fost publicată, ulterior, şi pe un cont fals de Facebook. Acelaşi elev ar fi continuat ironizarea profesoarei, iar în luna decembrie 2018 a prelucrat o noua fotografie denigratoare şi insultătoare la adresa femeii. Câteva luni mai târziu, în martie 2019, un al doilea elev ar fi creat pe Facebook un cont fals, cu numele profesoarei, folosind ca poză de profil, respectiv fotografie de copertă, cele două imagini editate de colegul său. Când a aflat de cele întâmplate, profesoara s-a adresat instanţei de judecată. Şi-a angajat un avocat şi a cerut 50.000 de lei daune morale pentru atingerea adusă onoarei, demnităţii şi reputaţiei plus cheltuielile de judecată.
Chemaţi în faţa instanţei, părinţii celor doi elevi au încercat să demonstreze că acţiunile profesoarei sunt nefondate. Mama unuia dintre ei a recunoscut că fiul său a creat acel cont fals de Facebook, pe care l-ar fi şters, însă, o zi mai târziu. În plus, pentru fapta sa, copilului i-ar fi fost scăzută, în acel an şcolar, nota la purtare la 5. Ca urmare a acelui incident, copilul de 14 ani la acea vreme ar fi fost nevoit să meargă la psiholog. Şi mama celuilalt elev a încercat să explice instanţei că totul ar fi fost doar "o glumă copilărească", în condiţiile în care imaginea editată, respectiv poza cu maimuţa, ar fi ilustrat, de fapt, porecla atribuită profesoarei în şcoală. În urma procesului, instanţa a decis că faptele celor doi elevi "au adus atingere onoarei şi reputaţiei reclamantei", aşa că părinţii lor sunt acum buni de plată: 30.000 de lei, cu titlu de despăgubiri, respectiv publicarea, pe cheltuială proprie, a hotărârii instanţei într-un cotidian local de largă audienţă.