UNCJR, AMR, AOR ŞI ACOR ACUZĂ: Accesarea fondurilor europene, îngreunată de funcţionarii publici

Primarii localităţilor din ţara noastră susţin că este necesară o simplificare a procedurilor privind accesarea fondurilor europene şi reducerea birocraţiei ce îngreunează derularea proiectelor de infrastructură. Nemulţumirile reprezentanţilor Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Asociaţiei Oraşelor din România(AOR), Asociaţiei Comunelor din România (ACOR) şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR) au fost prezentate la Reuniunea asociaţiilor din ţara noas-tră, care a avut loc, ieri, în cadrul celui de-al optulea summit al Comitetului European al Regiunilor, eveniment care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti. Edilii au acuzat faptul că, în timp ce în ţara noastră un proiect depus pe unul dintre programele operaţionale regionale conţine aproape 1000 de file, în alte ţări europene - de exemplu Irlanda - acelaşi proiect are între 100 şi 200 de file. Ei au solicitat realizarea unui ghid general pentru ca "slujbaşii din ministere să nu mai birocratizeze excesiv accesarea fondurilor europene".

Prezentă la reuniunea cu reprezentanţii celor patru asociaţii ale unităţilor administrativ-teritoriale, Corina Creţu, comisar european pentru politică regională, a declarat: "În ultimii patru ani am încercat să simplificăm procedurile privind fondurile europene, dar sunt multe lucruri tehnice, de detaliu, care aşteaptă răspuns direct de la autorităţile naţionale. Foarte multe reguli şi condiţionalităţi privind finanţarea proiectelor sunt stabilite la nivel naţional. Am făcut apel la guvernele statelor membre să nu mai adauge noi condiţionalităţi la regulamentele şi procedurile europene. Experţii Comisiei Europene au fost pe teren şi sunt gata să ajute autorităţile de la Bucureşti pentru simplificarea procedurilor. În acest moment, în cele 600 de pagini privind regulamentele de accesare a fondurilor europene care sunt negociate la Bruxelles pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, sunt incluse 80 de măsuri de simplificare radicală a procedurilor. Vom căuta cele mai bune soluţii, pentru ca toate părţile implicate, inclusiv beneficiarii, să îşi asume responsabilităţile care le revin".

• Fonduri mai multe pentru dezvoltarea localităţilor mici

Domnia sa menţionat că, în această lună, Comisia Europeană a demarat negocierile cu toate statele membre pentru încheierea acordurilor de parteneriat pentru perioada 2021-2027.

Corina Creţu a precizat: "Comisia Europeană nu are atribuţii în selectarea proiectelor, ci aprobă doar proiectele majore, în valoare de peste 50 milioane de euro. Proiectele a căror valoa-re este sub 50 milioane euro sunt selectate de autorităţile naţionale. Noi încurajăm statele membre să acorde, în perioada 2021-2027, fonduri pentru toate localităţile. Există o discuţie în acest moment cu privire la procentul ce va fi alocat din Fondul European de Dezvoltare pentru localităţile mai mici, pe viitorul cadru financiar multianual. Parlamentul European doreşte ca 10% din acest fond să fie destinat dezvoltării localităţilor mici, Comisia Europeană propune doar 6%".

În privinţa ratei de absorbţie a fondurilor europene, comisarul european pentru politică regională a precizat că ţara noastră are o rată de 28%, iar în politica de coeziune, Comisia a efectuat către România, până la începutul lunii martie 2019, plăţi ce reprezintă 21% din totalul fondurilor alocate. De aceea, Corina Creţu consideră că este necesară o intensificare a finanţării solicitate şi a implementării proiectelor aprobate, iar acest lucru poate fi realizat doar prin colaborarea tuturor părţilor implicate.

Referitor la această colaborare, Karl-Heinz Lambert, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, a menţionat că este necesară o mai bună comunicare între autorităţile de la Bruxelles, autorităţile naţionale şi cele regionale.

Karl-Heinz Lambert a spus: "În Uniunea Europeană sunt 100.000 de administraţii locale şi 300 de regiuni. Regiunile şi localităţile europene au nevoie de Uniunea Europeană, dar şi Uniunea are nevoie de regiuni şi localităţi, pentru a se reinventa şi a se apropia de cetăţeni. Sunt convins că politica de coeziune este liantul care ne uneşte şi ne ajută să construim împreună viitorul Uniunii Europene".

• Guvernanţa multilevel, un deziderat al edililor români

Primarii prezenţi la reuniunea ce a avut loc la Palatul Parlamentului sus-ţin că este nevoie de o descentralizare administrativă reală şi de o reducere a birocraţiei în toate domeniile ce au legătură cu desfăşurarea actului administrativ.

Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor, a spus: "În Româ-nia, din păcate, descentralizarea este o tot mai des centralizare. În ţara noastră lucrurile merg prost, nu din cauza Bruxelles-ului, ci din cauza noas-tră".

Acelaşi lucru a fost susţinut şi de primarii oraşelor care au acuzat faptul că orice agenţie îşi permite să promoveze legi proprii de organizare şi func-ţionare prin care obstrucţionează mersul firesc al actului administrativ la nivel judeţean şi local. Ei au spus că, în timp ce în Comitetul European al Regiunilor se vorbeşte despre guvernanţă multilevel, în ţara noastră se poate vorbi doar de guvernanţă unilevel, toate deciziile importante fiind luate de Guvern, ceea ce nu este conform cu principiul descentralizării administrative.

Vicepremierul Daniel Suciu, minis-tru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a afirmat: "Sunt un mare susţinător al descentralizării administrative şi cred că func-ţionarii publici din minister trebuie să fie foarte atenţi la propunerile care vin din teritoriu. Consider că pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă unităţile administrativ-teritoriale este nevoie de o abordare unică pentru toate cele patru asociaţii reprezentative şi nu disparată aşa cum a fost până acum. Noi ne dorim să simplificăm toate procedurile, inclusiv cele pentru accesarea fondurilor europene. În privinţa finanţărilor europene, simplificarea va fi realizată în urma dialogului şi comunicării cu Comisia Europeană".

În replică, edilii prezenţi la eveniment au susţinut că nu au în realitate competenţe care să îi ajute deplin să dezvolte aşa cum doresc localităţile pe care le conduc. Ei au acuzat creşterea numărului de asistaţi social, faptul că indemnizaţiile însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi au trecut la primării, ce a dus la dublarea numărului de însoţitori în primele două luni ale anului 2019 şi măsurile luate de Guvern.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a spus: "Ni se bagă cos-turi pe gât, cu ghiotura, şi noi trebuie să supravieţuim, pentru că aşa se doreşte de la Bucureşti".

Edilii au cerut şi schimbarea clasificării unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece comunele mari (cu 10.000, 15.000 sau chiar 18.000 de locuitori) se confruntă cu lipsa funcţionarilor publici necesari pentru rezolvarea problemelor tuturor cetăţenilor. De aceea, primarii doresc o clasificare a oraşelor şi comunelor în funcţie de numărul de locuitori, fapt care va aduce o creştere a numărului funcţionarilor publici pentru comunele cu o populaţie numeroasă.

În privinţa fondurilor europene şi a viitorului cadru financiar multianual 2021-2027, cele patru structuri asociative - UNCJR, AMR, AOR şi ACOR - au solicitat ca din echipa de negociere a ţării noastre, la Bruxelles, să facă parte şi câte un reprezentant de-al lor.