Preşedintele României va putea cere poporului să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, după ce va consulta Parlamentul. Curtea Constituţională a admis, ieri, excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile articolului 12 alineat 1 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Articolul menţionat prevede că sunt considerate probleme de interes naţional: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării şi adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la regimul general al proprietăţii publice şi private;organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;organizarea generală a învăţământului; structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; integrarea României în structurile europene şi euroatlantice şi regimul general al cultelor.
Curtea Constituţională a decis că prevederile din articolul menţionat contravin Constituţiei deoarece articolul 90 din Legea fundamentală îi conferă preşedintelui României competenţa exclusivă de a stabili problemele de interes naţional asupra cărora vrea să consulte poporul prin referendum.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată celor două Camere ale parlamentului şi Guvernului.