Uninominalul - un bumerang sau o bombă politică cu efect întârziat ? (III)

Legea, oricare ar fi ea, în general, dincolo de bine (fundamentul creator de justiţie!) şi de rău (baza consfinţirii prin discriminare în drept a unor privilegii, a injustiţiei!), prin normele pe care le consfinţeşte se constituie ca un instrument de autoritate deontică. Indiferent de regimul politic în care acţionează, fie el democratic sau non-democratic!

1. Fără excepţie, selecţia spre adoptare a deciziei într-un sis­tem real democratic şi-a apropriat ca principiu unic de departajare şi încuviinţare .

Principiul funcţionalizat - principiul majorităţii - convine că, într-o democraţie, fără excepţie, decizia colectivă care se adoptă trebuie să întrunească acceptul explicit al majorităţii decidenţilor şi că, implicit, minoritatea se supune majorităţii. În funcţie de importanţa societală atribuită deciziei, în , practica mondială (inclusiv electorală) a decelat şi consacrat tipologic două tipuri de majoritate: relativă şi absolută (vezi ancadramentul).

Spre deosebire de alte tipuri de acces la putere (autoproclamarea, ereditatea, tragerea la sorţi, nominalizarea), elecţia (alegerea prin vot) constituie unul dintre mecanismele fondatoare ale democraţiei şi, cum statuează Constituţia, unul din mijloacele prin care se convoacă voinţa suverană şi responsabilitatea cetăţenilor în orientarea decisivă a politicilor publice.

Tipologia majorităţilor

În teoria sistemelor electorale se disting tipologic două sorto-tipuri de majoritate:

1. - majoritate relativă: pentru a fi ales, competitorul/candidatul trebuie să întrunească în competiţia electorală, fără altă condiţie, cele mai multe voturi.

Exemplu: - trei competitori: X, Y, Z.

- voturi valabil exprimate: 100.

- în urma exprimării opţiunii electorale, X obţine 33 voturi, Y obţine 34 voturi, iar Z obţine 33 voturi.

Conform principiului majorităţii realative, este ales Y.

2. - majoritate absolută: pentru a fi ales, competitorul/candidatul trebuie să întrunească în competiţia electorală sufragiul a 50% + 1 din voturile valabil exprimate. Din această perspectivă, unanimitatea este cazul limită al majorităţii.

Exemplu: - trei competitori: X, Y, Z.

- voturi valabil exprimate: 100.

- în urma exprimării opţiunii electorale, X obţine 22 voturi, Y obţine 27 voturi, iar Z obţine 51 voturi.

Conform principiului majorităţii relative, este ales Z.

Ca urmare a cererii de consistenţă ataşate deciziei (alegerii), pe intervalul s-au dezvoltat şi convenţionalizat numeroase variante care au dat naştere la două sub-familii de majorităţi absolute - majorităţile (ex. 2/3, 3/4, 3/5, 4/5 ş.a.m.d.) şi majorităţile (ex. propunerea ca din 2009, Consiliul European să ia decizii cu acordul a 55% din statele membre UE, care să cuprindă 65% din populaţia UE).

2. Adoptarea unuia sau altuia din cele două sorto-tipuri de majoritate depinde de importanţa atribuită deciziei, de nivelul de responsabilitate considerat necesar pentru alegere.

Din această perspectivă, reconvenţionalizarea sistemului electoral prin Legea 35/2008, care convoacă drept criteriu dis­criminant de departajare a eficacităţii votului - (simplă) - nu face excepţie. Ea consfinţeşte, în primă instanţă, defectul organic al acestui tip de democraţie electorală - legitimitatea constituită deontic (bazată, amoral, doar pe forţa legii), o legitimitate indiferentă la cererea de solvabilizare globală a suveranităţii, adică o legitimitate contestabilă.

Decurgerea. Într-o competiţie electorală în care sunt angajaţi 10 competitori (persoane fizice sau morale) şi care fucţionează utilizând drept criteriu de departajare , la limită, sufragiile necesare pentru a fi proclamat trebuie să însumeze doar 10% din voturile valabil exprimate + 1 vot. Implicit, voinţa suverană a 90% din electoratul colegiului (fără un 1 vot!) poate fi desfiinţată prin efectul normei de drept instituite!

Orice reparaţie ulterioară este nulă din perspectiva , pentru că în de suveranitate al acesteia, voinţa pe care a exprimat-o expres prin orientarea votului, datorită unui instrument deontic deficitar conceput, a fost deturnată şi nu mai poate avea efect. Consensual, 90% din populaţia colegiului trebuie să accepte democratic că exercitarea suveranităţii cu care au fost fericită constituţional, aparţine unui non-ales.

3. Principiile de ordine ale Legii 35/2008 sunt similare practicilor electorale încetăţenite în democraţiile consacrate care au adoptat ca sistem electoral, sistemul majoritar uninominal cu un tur de scrutin, al căror criteriu de departajare şi validare al competitorilor este .

Spun părelnic, pentru că, la o analiză care contextualizează în ambientul politic românesc (structura pluripartinică a eşichierului), legea adoptată populist (şi deopotrivă potrivnic exprimării a suveranităţii poporului) are ca finalitate perversă nu sistemul consacrat în literatura de specialitate ca "sistem politic cu două partide şi jumătate" ci, într-o primă fază, un sistem politic cu trei partide şi-un sfert, pentru a eşua previzibil (şi posibil, începând chiar cu legislatura 2013-2016) într-un sistem politic de tipul (1) - structura politică partizană care s-a dovedit, prin efectele perverse pe care le convoacă în decizia politică, un adevărat pentru orice democraţie.

4. În dispreţul conceptului de majoritate, a funcţiilor sale în democraţie, dar şi a logicii sistemelor electorale majoritare, Legea 35/2008 consfinţeşte patru stări de lucruri pernicioase:

a.- majoritatea sufragiilor obţinută de un competitor într-un colegiu uninominal poate fi insuficientă pentru a accede la un mandat de reprezentare în Parlament;

b.- voinţa electoratului (suveranitatea sa constituţională) poate fi încălcată prin litera strâmbă a legii;

c.- pragul electoral, specific sistemelor electorale care funcţionalizează regimul reprezentării proporţionale, poate fi funcţionalizat (caz singular în lume!), prin confiscarea şi suspendarea voinţei deţinătorului suveranităţii (alegătorilor) şi într-un sistem majoritar;

d.- alegerile şi suveranitatea poporului pot fi suspendate de conclavul legislativ ales;

e.- depravarea politicului poate conduce, prin confiscarea suveranităţii, la înlocuirea anti-constituţională a legitimităţii şi la înlocuirea sufragiului cu o legitimitate convenţionalizată.

În mod normal, asta însemnând în toate ţările Lumii, într-un sistem majoritar şi fără osebire de tipul de scrutin (fie el uninominal, sau plurinominal, într-un tur de scrutin sau în două, ori preferenţial), orice competitor (candidat) care întruneşte, conform convenţiei prealabile (majoritate relativă, absolută sau dublă!), majoritatea sufragiilor valabil exprimate este proclamat şi i se încredinţează un mandat de reprezentare în structura pentru care a candidat.

Ori, în dispreţul teoriei şi practicii mondiale, a raţiunii departajării competitorilor pe criteriul , Legea 35/2008 distinge discriminatoriu că sufragiile aferente acestei majorităţi, deşi valabil exprimate, sunt valide condiţionat.

Concret, dacă sufragiile constituie o majoritate în beneficiul unui competitor - Art.47(3) (2) - sunt valide şi aces­tuia i se încredinţează mandatul de reprezentare în Parlament.

Dacă sufragiile constituie o majoritate în favoarea unui candidat care participă la scrutinul electoral uninominal sub "culorile" unui competitor (o formaţiune politică!) atunci, prin convenţia instituită de lege, validitatea acestor sufragii, în fapt voinţa electoratului, poate fi suspendată. Concret, mandatul de reprezentare obţinut de un competitor într-un colegiu ca urmare a întrunirii majorităţii sufragiilor nu poate fi încredinţat acestuia dacă partidul care l-a propus nu a întrunit conform Art.47(2), pragul electoral. Mandatul urmează să fie alocat prin redistribuire unuia dintre candidaţii partidelor care şi-au apropriat, cumulat la nivel naţional, cel puţin 5% din sufragiile valabil exprimate, ori s-au situat pe primul loc (au câştigat majoritatea sufragiilor) în 6 colegii deputăţeşti şi 3 senatoriale. Cu alte cuvinte, în aceste cazuri, alegerile, suveranitatea poporului şi legitimitatea pe care acesta o consfinţeşte sunt suspendate, fiind înlocuite cu o legitimitate convenţionalizată prin lege!

5. Fără a comenta, prin aprecieri pozitive sau negative, solvabilizarea, prin discriminare pozitivă, a cererii de "democraţie occidentală" într-ale reprezentării pe care o convoacă Legea 35/2008, invoc ca potrivnic democraţiei reale, în primă instanţă, pragul electoral alternativ (oricum imoral şi execedentar raţiunii democraţiei în raport cu reprezentarea) şi, în secundă instanţă, scăderea pragului electoral, în folosul minorităţilor (alta decât cea maghiară!) cu 90% şi afirm, cu responsabilitatea morală a unuia căruia i-a fost încredinţată spre exercitare suveranitatea, că Legea 35/2008, izvodită şi impusă sub egida fiefurilor guvernante ale PSD şi PNL, este, cel puţin în parte, anti- şi contra-democratică:

6. Reprezentarea în conclavurile politice care sunt democratic au o limită naturală care nu poate fi depăşită: norma de reprezentare exprimată în număr de locuitori.

Crearea prin siluirea normei de drept a unei discriminări pozitive în domeniul reprezentării constituie, moral, dar şi din perspectiva îndreptăţirii egale în faţa legii fundamentale, un compromis care excede democraţiei.

Concret, dacă norma de reprezentare este de 70.000 de cetăţeni pentru un mandat de reprezentare în Camera Deputaţilor şi de 160.000 de cetăţeni pentru un mandat de reprezentare în Senatul României, derogarea de la măsura ei exprimată în număr de locuitori constituie un afront nepermis pentru populaţia majoritară, dar şi o încălcare crasă a principiilor dreptului pozitiv. Excepţia de la lege, în folosul populaţiilor minoritare nu poate excede măsurii reprezentării.

Ca atare, considerând realmente benefică reprezentarea minorităţilor naţionale în conclavurile constituite întru exercitarea, în numele poporului român, a suveranităţii naţionale, cred cu obstinaţie că în Parlament reprezentarea suverană a voinţei acestora nu trebuie împiedicată, limitată ori discriminată pozitiv prin instituirea prin a dreptului de reprezentare.

7. În opinia mea, limita naturală (reprezentare/non-reprezentare) există şi trebuie să derive, non-discriminatoriu, din îndeplinirea normei de reprezentare, măsura subiectivată a reprezentativităţii lor în conclavurile politice alese. Orice minoritate etnică care, ca număr de co-naţionali, constituiţi sau nu, sub formă de comunitate, depăşeşte norma de reprezentare trebuie, în funcţie de mărimea numerică a respectivei populaţii (etnii), să fie reprezentată în Parlament.

Dacă respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor consfinţite prin convenţia constituţională este real promovat, dacă egalitatea în faţa legii este în România un principiu care guvernează democraţia şi funcţionarea statului de drept, populaţiile aparţinând minorităţilor etnice din componenţa Babel-ului naţional care nu însumează, la nivel naţional, măcar numărul de co-etnici egal cu norma de reprezentare în baza căreia se poate încredinţa un mandat de reprezentare, nu au îndreptăţirea să acceadă la această demnitate şi nu trebuiesc discriminate pozitiv.

8. Babelul din Palament

a) etnii beneficiare ale tratamentului pozitiv discriminant

Nr.

crt.Populaţia minoritară (etnia)Număr (3) etniciFormaţiunea politică care reprezintă etnia în Camera Deputaţilor Număr mandate

1Ucrainieni61.098Uniunea ucrainienilor din România1

2Germani 59.764Forumul democrat al germanilor din România1

3Ruşi-lipoveni35.791Comunitatea ruşilor-lipoveni din România1

4Turci32.098Uniunea democrată turcă din România1

5Sârbi, croaţi, Sloveni29.570Uniunea sârbilor din românia

Uniunea croaţilor din România1

1

6Tătari23.935Uniunea democrată a tătarilor turco-musulmani1

7Slovaci + Cehi21.167Uniunea democratică a slovacilor şi cehilor din România1

8Bulgari8.025Uniunea bulgară din Banat - România1

9Greci6.472Uniunea elenă din România1

10Evrei5.785Federaţia comunităţilor evreieşti din România1

11Polonezi3.559Uniunea polonezilor din România < Dom Polski >1

12Armeni1.780Uniunea armenilor din România1

13Italieni 3.288Asociaţia italienilor din România1

14Albanezi împreună 11.439Asociaţia Liga albanezilor din România1

15Macedoneni Asociaţia macedonenilor din România1

16RuteniUniunea culturală a rutenilor din România1

Total general303.77117

b) etnii beneficiare ale tratamentului negativ discriminant

Nr. crt.Populaţia minoritară (etnia)Număr etniciFormaţiunea politică care reprezintă etnia în Camera DeputaţilorNumăr mandate

1Ţigani (rommi)535.140Partida rommilor social-democrată din România1

NOTĂ :

(1) În formulă sintetică, structura sistemului şi, implicit, regimul politic de tipul "doi şi-un sfert" este: - 45,0%, (Opoziţia) - 44,9% şi Arbitru - 10%. Datorită acestei împărţiri a sufragiilor şi a funcţionalităţii majorităţii ca principiu de departajare a opţiunilor în luarea deciziei, nici puterea, nici antiputerea (opoziţia) nu sunt valente pentru a lua decizia. Ea aparţine celei de-a treia formaţiuni politice - "arbitrul", care prin voturile sale asigură întregirea majorităţii!

n.b. La limită, sistemul ar putea avea în eşichierul Ţării următoarea configuraţie posibilă: Putere - 47,5%, Antiputere - 47,4% şi Arbitru - 5,1%.

(2): Art. 47 (3) teză ultimă: Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat de către biroul electoral de circumscripţie dacă au obţinut majoritatea voturilor exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(3): Conform Recensământului populaţiei României din martie 2002.