UNJR şi AMR îi cer premierului să renunţe la HG privind desecretizarea arhivei SIPA

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) îi cer premierului Sorin Grindeanu să revină asupra Hotărârii de Guvern propuse de Tudorel Toader privind desecretizarea arhivei SIPA, susţinând că lipsa de transparenţă ''renaşte suspiciuni că Guvernul şi majoritatea parlamentară doresc să folosească arhiva SIPA pentru şantajarea magistraţilor'', informează Agerpres.

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România vă solicită să reveniţi asupra Hotărârii de Guvern propusă de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, având ca obiect pretinsa «desecretizare» a arhivei SIPA, şi să-i solicitaţi acestuia publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniştri şi oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive", se arată într-o scrisoare adresată premierului Sorin Grindeanu.

Potrivit sursei citate, lipsa de transparentă şi modul de acţiune al ministrului Justiţiei Tudorel Toader renasc suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhiva SIPA pentru şantajarea magistraţilor.

Cele două asociaţii precizează: "Înaintea oricărei discuţii despre soarta viitoare a acestei arhive este important să ştim, din documente oficiale, ce s-a întâmplat cu ea în ultimii 12 ani. Cel puţin din datele făcute publice până în prezent rezultă grave nereguli privind gestionarea acestei arhive".

UNJR şi AMR sunt de părere că numai după ce ministrul Justiţiei va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA - majoritatea având caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzând, aşadar, strict de voinţa ministrului Justiţiei - vor fi suficiente informaţii în spaţiul public care să permită cunoaşterea stării acestei arhive în prezent, condiţie necesară pentru a permite o decizie raţională şi luată în condiţii de reală transparentă cu privire la soarta ei pentru viitor.

În caz contrar, arată sursa citată, suspiciunile în spaţiul public privind potenţialul de şantaj al acestei arhive se vor adânci, atâta vreme cât, aşa cum rezultă din spusele ministrului Tudorel Toader, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Guvernului vor intra în această arhivă - aşa cum au făcut-o de la data desfiinţării SIPA - fără ca magistraţii şi cetăţenii să ştie ce au făcut aceştia efectiv în arhivă şi fără să aibă vreo răspundere concretă faţă de activitatea lor.

Mai mult, potrivit magistraţilor, modul de acţiune a ministrului Justiţiei Tudorel Toader ''contravine flagrant unei cooperări oneste ce ar trebui să existe între Ministerul Justiţiei şi corpul magistraţilor, câtă vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii ca acesta să poată emite un punct de vedere cu privire la această Hotărâre de Guvern''.

Semnatarii scrisorii atenţionează că efectul hotărârii asumate de Guvern va fi acela ca informaţiile adunate prin "metode securistice" să poate fi folosite împotriva justiţiei.

"Efectul hotărârii pe care vi-o asumaţi ca Guvern, la propunerea ministrului Justiţiei Tudorel Toader - cel puţin aşa cum efectele rezultă din declaraţiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat în prealabil un proiect al hotărârii -, va fi ca informaţii adunate prin metode securistice, în afara oricărui cadru sau proceduri legale, să poată fi, în acest mod, legitimate şi folosite împotriva justiţiei", se arată în scrisoare.

UNJR şi AMR menţionează că vor face uz de toate mijloacele democratice pentru a se asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru şantajarea magistraţilor sau răspândirea de suspiciuni de acest tip.

Scrisoarea comună este semnată de către preşedintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan, şi preşedintele interimar al AMR, judecătoarea Andreea Ciucă.

Guvernul a aprobat, miercuri, o hotărâre privind constituirea unei comisii care va inventaria şi preda documentele din arhiva SIPA către instituţiile care au competenţe în domeniu, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Alina Petrescu.

Aceasta a spus: "Astăzi (miercuri, n.r.), Guvernul a aprobat printr-o hotărâre constituirea unei comisii care va inventaria şi preda documentele din arhicunoscuta arhivă SIPA. Documentele (...), după inventarierea şi eventuala modificare a gradului de clasificare a lor, vor fi predate către instituţiile care au competenţe în domeniu".

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, proiectul de hotărâre s-a aflat în consultare publică timp de aproape un an.

Alina Petrescu a arătat: "Hotărârea privind desecretizarea arhivei se află pe site-ul Ministerului Justiţiei încă de anul trecut, mai exact din 25.07.2016. Este şi acum acest proiect postat pe site, deci condiţia de consultare publică nu doar că este îndeplinită, dar proiectul este în consultare publică, dacă mai stăm puţin, de un an".

Conform acesteia, comisia care va inventaria şi preda documentele din arhiva SIPA va fi formată din cinci membri, doi numiţi prin ordin al ministrului Justiţiei, din cadrul ministerului, doi propuşi de Secretariatul General al Guvernului şi unul din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Întrebată de ce acest proiect de hotărâre s-a aflat pe ordinea suplimentară a şedinţei de miercuri a Guvernului şi nu pe agenda de zi anunţată de Executiv, Alina Petrescu a răspuns: "Este decizia domnului ministru al Justiţiei. (...) A avut toate avizele în momentul în care domnul ministru a venit la şedinţă. În momentul în care domnul ministru a venit la şedinţă, ordinea de zi era deja conturată, în consecinţă acest proiect a intrat pe ordinea suplimentară".

Totodată, chestionată dacă acest proiect de HG a fost elaborat de fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, purtătorul de cuvânt al Executivului a precizat că "au fost operate şi o serie de modificări pe acest proiect".

La începutul şedinţei de Guvern de miercuri, premierul Sorin Grindeanu a anunţat că hotărârea de Guvern privind desecretizarea arhivei SIPA se află pe ordinea de zi suplimentară. "E un lucru despre care s-a tot vorbit, s-a discutat, astăzi (miercuri, n.r.) adoptăm hotărârea de Guvern", a declarat Grindeanu.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că în arhiva SIPA sunt multe categorii de informaţii, care vor fi tratate "în mod adecvat".

Tudorel Toader a spus, la începutul şedinţei de Guvern: "Arhiva SIPA a revenit periodic în dezbaterea publică. (...) Noi propunem prin hotărârea de Guvern desecretizarea arhivei SIPA, precum şi a celor două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008, rapoarte care au fost secretizate. Unul dintre ele are şi o anexă. (...) În arhivă, probabil, că sunt multe informaţii, multe categorii de informaţii. Le vom trata în mod adecvat: informaţiile cu privire la viaţa privată, informaţiile având caracterul de secret de serviciu, cele privind activitatea funcţionarilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cele privind secretele de serviciu, cele privind posibile infracţiuni, mă rog, conţinute în respectivele înscrisuri".

Potrivit ministrului Justiţiei, într-o perioadă de trei ani, o comisie urmează să definitiveze inventarul acestor informaţii.

"După procedurile legale, dând vocaţie fiecărui tip de document, de înscris, de secret, într-o perioadă de trei ani de zile, comisia constituită dintr-un număr de cinci membri urmează să definitiveze inventarul, comunicarea informaţiilor, inclusiv către Ministerul Public, inclusiv către media, către orice persoană, entitate fizică, juridică interesată, dar, repet, respectând regimul fiecărei categorii de informaţii", a afirmat Toader, precizând că proiectul de HG are "toate avizele".

• Băsescu despre desecretizarea arhivei SIPA: "Mă interesează date despre procurorii Panait şi Şega şi despre Hayssam"

Senatorul Traian Băsescu, preşedinte al PMP, a declarat că desecretizarea arhivei SIPA va fi dusă la capăt, în condiţiile în care Guvernul a dat o hotărâre în acest sens, adăugând că, în calitate de politician, este interesat ce date există în arhivă despre procurorii Cristian Panait şi Liliana Şega, precum şi despre fuga din ţară a afaceristului sirian Omar Hayssam.

Întrebat ce crede că se va întâmpla, în continuare, cu arhiva SIPA, dacă desecretizarea va fi dusă la capăt Traian Băsescu a declarat, la B1 TV: "E totuşi o hotărâre de Guvern, nu putem merge la absurdul de a respinge ideea că o HG nu va fi respectată, mai ales că frige. E o problemă de fond care nu e atât de mult de securitate naţională. (...) Nu, este despre oameni. Vă mărturisesc că pe mine, dacă vreţi, ca politician, mă interesează dacă în această arhivă se află trei dosare. Trei dosare mă interesează: dacă există un dosar Panait (Cristian Panait - n.r.), dacă există un dosar Liliana Şega şi dacă există un dosar Omar Hayssam, care a fost eliberat din puşcărie şi a fugit din ţară. (...) Pe mine aceste trei dosare m-ar interesa să le văd din punct de vedere SIPA".

Legat de sirianul Omar Hayssam, Băsescu a spus că îl interesează să ştie dacă "SIPA a sesizat, la un moment dat, că se face o construcţie de evadare din România lui Hayssam din ţară".

Liderul PMP a continuat: "N-a zburat, a fost ajutat să fugă din ţară. Cum?".

Despre dosarul privind moartea Lilianei Şega, Băsescu a punctat că aceasta a fost procurorul care ancheta devalizarea FNI de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Nicolae Popa.

"A murit în 2002, dacă nu mă înşel, nu, cred că mai încoace, nu ştiu exact anul, dar a murit şi e o mare suspiciune, cum a murit această procuroare care ancheta un dosar extrem de sensibil într-o perioadă când Sorin Ovidiu Vîntu era cel care-i punea la dispoziţie maşină directorului SRI (Radu Timofte - n.r.)", a mai declarat preşedintele PMP.

Despre procurorul Cristian Panait, decedat şi acesta, Băsescu a spus: "Este imposibil să nu avem ceva în această arhivă despre marea dispută a lui Panait cu şefii lui, pentru că Panait nu a vrut să-l aresteze pe Lele (procurorul Alexandru Lele - n.r.), care intrase în viesparul mafiot cu export de combustibil sau cu contrabandă de combustibil făcută în judeţul Bihor de un înalt reprezentant al PSD-ului, prefect, şi de fiu".

El a spus că "este imposibil" să nu existe urme în arhiva SIPA despre aceste trei cazuri.

Despre anumite afirmaţii apărute în spaţiul public potrivit cărora prin desecretizarea arhivei SIPA se va ajunge la "o maculare a magistraţilor", Băsescu a afirmat: "Nu mai avem ce să discutăm dacă e bine sau rău".

Liderul PMP a spus: "Guvernul a hotărât azi (miercuri, n.r.) desecretizarea celor două rapoarte, inventarierea sau analiza arhivei, sortarea ei şi desecretizare, cu excepţia elementelor care ţin de viaţă intimă. Deci, asta a decis deja Guvernul, nu mai e dacă o fi aşa sau dacă o fi altfel, s-a stabilit cum va fi".

Băsescu a subliniat în acelaşi context că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a dat "o lecţie".

Liderul PMP a punctat: "În ultimii doi-trei ani am văzut o agresivitate a CSM, a Parchetului General, a DNA nepermisă şi care nu are nimic comun cu democraţia. Astăzi (miercuri, n.r.), Tudorel Toader le-a dat totuşi o lecţie: «Nu, băieţi, nu intră în comisia asta (privind desecretizarea arhivei SIPA - n.r.), nici CSM, nici Parchet General, nici Înaltă Curte, e o treabă a Executivului»".