UNJR şi Asociaţia Magistraţilor din România solicită SRI să facă publice toate protocoalele încheiate din 1990 până în prezent

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) solicită Ministerului Public şi Serviciului Român de Informaţii (SRI) să facă publice toate protocoalele sau înţelegerile de cooperare pe care le-au încheiat din 1990 până în prezent, spunând că justiţia nu poate fi administrată după acte secrete, ca în perioada comunistă. Magistraţii cer şi Consiliului Superior de Apărare a Ţării (CSAT) să publice toate hotărârile care au legătură cu justiţia, pe care le-au emis după Revoluţie.

"Solicităm public atât Parchetului General, cât şi SRI-ului, să publice de îndată absolut toate protocoalele ori înţelegerile de cooperare pe care le au din 1990 până în prezent, încheiate între oricare dintre structurile lor din subordine. De asemenea, solicităm public CSAT-ului să publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990 şi privesc ori au legătură cu justiţia. Dacă vrem să ne rupem de trecutul comunist şi să vindecăm justiţia de metehnele şi practicile securiste, trebuie să începem prin a află adevărul cu privire la aceste acte secrete ce au influenţat justiţia din 1990 până în prezent. Tot adevărul!", cer magistraţii.

UNJR şi AMR spun că justiţia nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă, iar cel care susţine contrariul, "are grave carenţe în a înţelege democraţia".

Reprezentanţii celor două asociaţii afirmă că ceea ce conţine protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI în 2009 nu face decât să le confirme îngrijorările cu privire la implicarea Serviciului Român de Informaţii în justiţie.

"Faptul că SRI-ul a fost cel care a iniţiat declasificarea acestui Protocol este de lăudat şi reprezintă un prim pas de revenire la normalitatea democratică şi de recredibilizare a acestei instituţii. Gravă şi nescuzabilă, însă, este atitudinea reprezentanţilor Parchetului General, care de atâţia ani de zile au acţionat în baza acestui Protocol ce a produs consecinţe efective în dosarele de urmărire penală, punând la îndoială respectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil al celor acuzaţi", spun magistraţii.

Ei afirmă că, prin acceptarea acestui protocol, procurorii şi parchetele au cedat independenţa lor operaţională Serviciului de Informaţii, ceea ce afectează statutul procurorilor şi încrederea cetăţenilor în activitatea lor.