Afacerea tipăririi tichetelor de masă aduce profituri astronomice firmelor ce desfăşoară acest tip de activitate, consideră Petre Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român. Angrenajul ineficient şi netransparent de funcţionare a tichetelor de masă permite firmelor ce tipăresc aceste materiale perceperea unor comisioane nejustificat de mari, susţin reprezentanţii UNPR.
Potrivit unor date furnizate de UNPR, firmele ce tipăresc tichete de masă au realizat profituri de 113 miliarde de lei în anul 2003. Printre acestea se numără HUNGASTRO SA, care îi are ca acţionari pe senatorul UDMR Verestoy Attila, cu 48% din acţiuni, şi pe fiul acestuia, cu 6,9% din activele companiei. Altă companie care a realizat venituri imense din tipărirea tichetelor de masă este "ACCOR Services", care, în 2003, a înregistrat un profit net de 570 miliarde de lei. Printre acţionarii acestei companii se numără Cartel Alfa, care deţine 10% din acţiuni, iar majoritatea activelor firmei sînt deţinute de acţionari de origine franceză. "Sodexho Pass România" este o altă firmă care are ca domeniu de activitate tipărirea de tichete de masă. Aceasta a realizat, în anul 2003, venituri de 574 miliarde de lei.
Petre Miluţ susţine că este inadmisibil ca instituţiile care tipăresc tichete să realizeze profituri de sute de miliarde. Pentru eficientizarea mecanismului de circulare şi utilizare a tichetelor de masă, UNPR a propus înlocuirea acestora cu cardurile de masă. Noul sistem propus de UNPR elimină comisioanele percepute de anumite firme implicate în furnizarea acestor servicii, deoarece toate tranzacţiile efectuate cu ajutorul cardului de masă vor putea fi monitorizate de către un operator al băncii, putînd fi verificată inclusiv natura produselor cumpărate.
În plus, este eliminată din start posibilitatea achiziţionării altor produse decît cele alimentare. Petre Miluţ afirmă că pentru tranzacţiile operate de pe cardul de masă, comisionul perceput de bănci va fi zero. Preşedintele UNPR afirmă că unele bănci şi-au exprimat interesul de a sprijini această propunere.
Liderul UNPR consideră că un motiv important pentru care băncile ar fi interesate de susţinerea acestui proiect este acela că instituţiile bancare ar putea recupera contravaloarea costurilor operării fondurilor prin deţinerea băncilor. Clientul utilizator al cardului de masă îşi poate menţine pe termen nelimitat banii care rămîn depozite, ce produc dobînzi.
Preşedintele UNPR susţine că industria tipăririi tichetelor de masă a intrat pe mîna unor interese din afara României, domeniu în care nu oricine poate efectua astfel de servicii, în condiţiile în care procesul tipăririi acestor documente nu trebuie să urmărească un anumit regim.
• Drumul comisioanelor
Conform spuselor lui Petre Miluţ, tichetele de masă sînt supuse comisioanelor de două ori. Mai întîi, este perceput un comision de 3% companiilor ce cumpără tichete de masă pentru a le distribui angajaţilor. Partea cea mai importantă din comision este încasată în momentul în care societăţile comerciale ce vînd alimente acumulează tichete de masă de la cumpărători. Mai departe, societăţile comerciale trebuie să meargă la compania ce produce acele tichete pentru a-şi primi banii. În acest moment, tichetele sînt comisionare a doua oară.
Petre Miluţ susţine că mecanismul este mult mai complex, chiar acei agenţi comerciali ce primesc de la clienţi tichete de masă trebuie să cîştige bunăvoinţa anumitor structuri pentru a fi abilitate să primească şi să valorifice bonurile de masă.
Petre Miluţ susţine că firmele ce se ocupă cu producerea de tichete de masă funcţionau înainte să existe o lege care să reglementeze circulaţia acestor tichete valorice.
Petre Miluţ mai spune că, în mod normal, nu ar trebui să existe o direcţionare a banilor prin tichete de masă, însă aceasta se poate întîmpla în două cazuri:
- ţara respectivă se află într-o situaţie socială şi economică destul de slabă, în care cetăţenii trebuie să fie ajutaţi;
- în anumite ţări, care au o înclinare spre o guvernare foarte deschisă, în vederea rezolvării unor probleme al populaţiei.