Unsprezece burse participă la Conferinţa BURSA de astăzi, dedicată cooperării regionale pe piaţa de capital

• O REGIUNE FRAGMENTATĂ ŞI INEGALĂ

După căderea regimurilor comuniste de la finele anilor "80, ţările Europei Centrale şi de Est şi-au redeschis pieţele de capital, cu principalul scop să privatizeze companiile de stat. S-a plecat de la o bază de capital scăzută, iar ritmul dezvoltării a fost diferit.

După trei decenii, capitalizarea bursieră a companiilor locale listate în pieţele Europei Centrale şi a Ţărilor Baltice era de 21,4% din PIB, jumătate faţă de cea a ţărilor din Zona Euro, conform datelor Băncii Mondiale.

În Polonia, piaţa cu cel mai accelerat ritm de creştere din zona noastră, nivelul capitalizării companiilor raportat la PIB era de 25,5% în s2019, în Ungaria de 20,1%, iar în România de doar 10,4%.

În ierarhia FTSE Russell, pieţele de capital din regiunea noastră sunt prezente în toate cele patru categorii, însă doar Polonia este în liga celor dezvoltate. Cehia şi Ungaria sunt pieţe emergente avansate, România abia a intrat în rândul celor emergente secundare, în timp ce restul sunt pieţe de frontieră.

Este imaginea unei zone fragmentate, cu pieţe de capital mai puţin dezvoltate decât cele din Europa de Vest, care totuşi nu au trecut prin experienţa celor câtorva decenii de economie centralizată. Astfel, cu mici excepţii, companiile listate în pieţele din regiune abia se zăresc pe radarul marilor investitori globali. În plus, odată cu simplificarea accesului la marile pieţe internaţionale, investitorii din regiune, inclusiv cei de retail, încep să direcţioneze tot mai mult capital către companiile din Vest, în primul rând către cele de tehnologie din Statele Unite.

• SĂ NE COMPORTĂM CA O REGIUNE STRUCTURATĂ

Ales Ipavec, preşedintele Bursei de Valori din Ljubljana, susţine ideea creării şi promovării unor produse investiţionale regionale, care să fie vizibile şi atractive pentru marii investitori globali.

"Cu excepţia Poloniei, pieţele noastre nu sunt cunoscute pentru că sunt prea mici. Avem foarte puţine companii de tip blue-chip. 99% sunt companii mici şi mijlocii, care se află sub detectorul oricărui investitor global. Iar pentru a apărea pe radarul acestora, trebuie să lucrăm împreună, dar nu ca burse aflate întâmplător în aceeaşi regiune, ci comportându-ne ca o regiune. Promovându-ne ca o regiune şi construind brand-uri. Trebuie să le facem ca un produs. În primul rând trebuie să avem infrastructura, astfel încât cineva care tranzacţionează în Ljubljana sau Varşovia să urmeze aceeaşi procedură, să aibă aceeaşi experienţă. Apoi construirea brand-urilor şi, bineînţeles, lobby la Bruxelles", a spus preşedintele bursei slovene în toamna anului trecut la Conferinţa Burselor celor Trei Mări, eveniment organizat de Bursa din Polonia.

• INVESTITORI GLOBALI / INVESTITORI REGIONALI

Richard Vegh, directorul general al Busei din Budapesta, a subliniat că este necesar ca emitenţii să fie mai vizibili în rândul investitorilor regionali.

"Trebuie să reprezentăm mai bine companiile noastre naţionale către inves­titorii regionali. Este adevărat că doar câteva companii din regiune sunt suficient de mari pentru investitorii globali, dar pentru investitorii regionali cred că există o gamă mai mare de companii care poate fi interesantă", a spus CEO-ul Bursei ungare, la aceeaşi conferinţă.

Este un mesaj asemănător cu cel pe care Richard Vegh l-a transmis cu ocazia interviului pe care l-a acordat Ziarului BURSA, luna trecută.

"Merită să învăţăm de la regiunile cu pieţe de capital mai dezvoltate decât ale noastre - cum ar fi regiunea nordică, unde există o cooperare foarte strânsă între pieţe, iar inves­titorii din aceste ţări sunt foarte activi în toate bursele din regiunea respectivă", a apreciat directorul general al Bursei din Budapesta.

• MODELUL NORDIC

Nasdaq Nordic este denumirea comună a filialelor Nasdaq ce operează bursele din ţările nordice şi baltice ale Europei, deţinute de Nasdaq. Este formată din Nas­daq Copenhagen, Nasdaq Stock­holm, Nasdaq Helsinki, Nasdaq Iceland, Nas­daq Baltic (Tallinn, Riga, Vilnius), iar tranzacţionarea se face prin platforma INET Nordic.

Principalul indice este OMX Nordic 40, există indici pe ţări, sectoriali, derivate sau ETF-uri (Exchange Traded Funds).

Anul trecut, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni la Nasdaq Nordic a fost de 3,72 miliarde de euro, cu 31% mai mare decât cea din 2019, de 2,84 miliarde de euro, conform raportului publicat de organizaţie în data de 4 ianuarie 2021. Au fost listate acţiunile a 79 de companii (23 în Piaţa Principală şi 56 în Sistemul Alternativ - First North), iar la finele anului Nasdaq Nordic avea listaţi 1.071 de emitenţi. Sunt parametri care nu pot fi comparaţi cu cei ai burselor din regiunea nostră.

• EURONEXT

Dar ţările nordice nu reprezintă singurul exemplu de burse din Europa ce lucrează sub aceeaşi umbrelă. Euronext, ce operează bursele din Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Paris, Oslo şi recent Milano, este ce mai mare infrastructură pan-europeană a pieţelor de capital, iar valoarea tranzacţiilor este de peste două ori mai mare decât cea a Nasdaq Nordic.

Într-o lume în care tendinţa generală este ca burse mici să fuzioneze sau să fie achiziţionate de cele mari, pieţele din regiunea nostră încă operează separat, având în ansamblu capitalizări reduse, investitori puţini şi valori de tranzacţionare scăzute.

• OPORTUNITATEA CONFERINŢEI BURSA

Conferinţa BURSA "Posibilităţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei" aduce laolaltă, în primul panel, unsprezece burse din regiunea sau din vecinătatea regiunii noastre, pentru dezbaterea perspectivelor unei colaborări cu avantajele, dezavantajele şi/sau provocările care pot apărea dintr-un astfel de demers. De asemenea, vor fi prezentate, propuse şi evaluate diferite modele de cooperare.

În panelul al doilea ne vom concentra asupra stadiului dezvoltării pieţei noastre de capital şi perspectivelor sale, după accederea în rândul celor emergente. Vom pune în prim plan nevoile companiilor şi ale investitorilor de retail şi instituţionali (fonduri mutuale, fonduri de pensii) în contextul economic şi social creat de pandemia Covid-19. De asemenea, vom vedea cum poate statul să pună umărul la dezvoltarea pieţei noastre de capital şi să îşi finanţeze nevoile prin bursă.