Unul dintre aliaţii Rusiei se presupune că a donat în secret avioane de luptă Ucrainei

Azerbaidjan, unul dintre aliaţii tradiţionali ai Rusiei din zona Caucazului, se presupune că a donat în secret avioane de luptă MiG-29 Ucrainei, guvernul de la Baku anunţând oficial că a trimis doar ajutoare umanitare Kievului, notează Hotnews.

Mai multe fotografii care ar demonstra acest lucru au fost distribuite de administratorii pagini CaucasusWarReport, care la fel ca mult mai cunoscuta pagină OSINTtechnical, folosesc informaţii din surse deschise. În cazul de faţă însă nu este clar de unde au obţinut aceştia fotografiile care arată revopsirea avioanelor de luptă azere în culorile Forţelor Aeriene ale Ucrainei.

CaucasusWarReport afirmă că cel puţin 3 avioane de luptă MiG-29 ar fi fost donate Ucrainei şi revopsite la uzina de reparaţii din Liov înainte de declanşarea invaziei de către preşedintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie. Administratorii paginii amintesc că hangarul a fost atacat de forţele ruseşti în luna februarie, afirmând însă că MiG-urile erau deja folosite de piloţii ucraineni.

În mod oficial avioanele au fost trimise în Ucraina sub pretextul "reparaţiilor şi a mentenanţei" fiindcă guvernul de la Baku nu ar fi dorit să stârnească furia Moscovei.

CaucasusWarReport mai notează că până acum se speculează că Azerbaidjanul ar fi donat sau urmează să doneze neoficial Ucrainei avioane de luptă MiG-29, mortiere 20N5 de 82 de milimetri şi bombe ghidate QFAB-250.

Mortierele azere au fost văzute deja în dotarea forţelor armate ale Ucrainei în timp ce guvernul de la Baku a anunţat oficial pe 28 februarie că va dona provizii şi echipamente medicale Ucrainei, precum şi combustibil gratuit pentru ambulanţele ucrainene.

După cum nota la momentul respectiv şi Eurasianet, un site de ştiri specializat pe zona Caucazului de Sud şi a Asiei Centrale, cu doar două zile înainte ca Rusia să înceapă războiul din Ucraina preşedintele azer Ilham Aliyev s-a deplasat la Moscova unde a semnat cu Vladimir Putin un amplu acord de extindere a cooperării diplomatice şi militare.

Semnarea declaraţiei "aduce relaţiile noastre la nivel de alianţă", afirma Aliyev după întâlnirea de la Kremlin. Rusia era deja cel mai mare furnizor de arme al Azerbaidjanului.

Cu doar câteva ore de întâlnirea cu omologul său azer, preşedintele Vladimir Putin tocmai recunoscuse independenţa celor două entităţi separatiste din estul Ucraine, Republica Populară Lugansk şi Republica Populară Doneţk.

Azerbaidjanul, care argumentează puternic pentru principiul integrităţii teritoriale dată fiind propria situaţie cu regiunea Nagorno-Karabah, nu a recunoscut până în prezent cele două state create de separatiştii pro-ruşi din Donbas.

Însă după cum notează analiştii de la Geopolitical Monitor, relaţiile dintre Moscova şi Baku nu sunt atât de simple.

La nivelul oamenilor de rând, azerii şi-au arătat deja opoziţia faţă de "operaţiunea militară specială". Sute de cetăţeni ai Azerbaidjanului s-au strâns în faţa ambasadei Rusiei de la Baku după declanşarea războiului, fluturând steaguri ucrainene. Astfel de proteste au avut loc şi în luna martie.

"Azerbaidjanul are din punct de vedere istoric o relaţie apropiată cu Ucraina, care şi-a exprimat sprijinul pentru integritatea teritoriului internaţional al Azerbaidjanului în decursul conflictului din Nagorno-Karabah", explică Mary Glantz de la Institutul Statelor Unite pentru Pace din cadrul Departamentului de Stat american.

Războiul lui Putin a pus guvernul de la Baku, care doreşte să arate Washington-ului că preţuieşte relaţiile bilaterale cu SUA, într-o situaţie delicată.

Preşedintele Aliyev a avut mai multe discuţii telefonice cu secretarul american de stat Antony Blinken de la începutul războiului şi trupe azere au desfăşurat exerciţii comune cu militari americani între 28 martie şi 1 aprilie ca parte a unui parteneriat dintre cele două ţări.

În plus, Azerbaidjanul are interesul de a arăta în continuare că este un prieten al Europei. Date fiind sancţiunile împotriva Rusiei, ideea unui coridor care să transporte energie din Asia Centrală în sud-estul Europei iar de acolo în restul regiunii, este pe larg discutată în prezent.

Guvernul de la Baku vrea de asemenea ca Azerbaidjanul să îşi mărească propria producţie energetică pentru a deveni un furnizor mai important pentru Europa.

Lucrurile sunt şi mai mult complicate de faptul că 2.000 de soldaţi ruşi au fost trimişi în Nagorno-Karabah ca forţă de "menţinere a păcii", imediat după încheierea acordului de încetare a focului între Azerbaidjan şi Armenia în iarna lui 2020.

În plus, conflictul a stârnit sentimente anti-azere puternice în Rusia, ruşii fiind cultural mai apropiaţi de Armenia, care a pierdut urmă războiul, nu în mică parte datorită sprijinului puternic acordat de Turcia Azerbaidjanului.

În luna martie a acestui an parchetul general de la Baku l-a dat în urmărire internaţională pe Mihail Deleaghin, un deputat rus apropiat Kremlinului, după ce acesta a cerut atacarea infrastructurii energetice şi petroliere a Azerbaidjanului cu arme nucleare.

Ieri, Rusia a acuzat în mod oficial Azerbaidjanul de încălcarea acordului de încetare a focului cu Armenia.

"În zona Saribaba, regimul de încetare a focului a fost încălcat de către forţele armate ale Azerbaidjanului", a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

"Comandamentul forţei ruse de menţinere a păcii, împreună cu reprezentanţii Azerbaidjanului şi Armeniei, iau măsuri pentru a stabiliza situaţia", a adăugat acesta.