UPDATE / CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI", EDIŢIA A II-A Alin Antochi, Ministerul Justiţiei: "Avem reacţii pozitive din aplicarea Codului Insolvenţei"

Actualizare 13:09 Avocat Nicoleta Grigorescu: "Banii din sechestrele anterioare insolvenţei nu pot fi folosiţi pentru plata creanţelor"

Procedura insolvenţei nu are absolut nicio legătură cu procedura aplicării măsurilor asigurătorii, a explicat avocatul Nicoleta Grigorescu, partener în cadrul societăţii Deleanu şi Grigorescu.

Domnia sa a spus că cel mai important lucru este identificarea momentului în care a fost pus un sechestru asigurător pe un bun al unei societăţi în insolvenţă - înainte sau după intrarea în procedură.

"Procurorii pot lua astfel de măsuri (n.r. asigurătorii) doar asupra unei persone juridice care nu a intrat în procesul de insolvenţă. Orice măsură asigurătorie ar fi luată după acest moment este caducă, nu produce efecte", a menţionat doamna Grigorescu.

Avocatul a precizat că, în nicio situaţie, creanţele creditorilor nu pot fi plătite din banii obţinuţi în urma unui sechestru asigurător, întrucât acesta a fost instituit înaintea constituirii masei credale.

"Banii intră într-un cont la dispoziţia organului care a pus sechestrul, iar sumele respective nu pot fi folosite în alte scopuri, cum ar fi în vederea soluţionării laturii civile a unui proces penal sau în procedura de insolvenţă", a conchis domnia sa.

(E.O.)

---

• Ionel Tudor, avocat Finconta Consulting: "Reorganizarea judiciară menţine în circuitul comercial un debitor în insolvenţă"

În situaţia în care un debitor nu poate depăşi starea de dificultate financiară şi intră în insolvenţă, cadrul legal oferă procedura reorganizării judiciare pentru menţinerea sa în circuitul comercial, aceasta fiind o procedură mult mai cunoscută şi aplicată în practică, potrivit domnului Ionel Tudor, avocat la Finconta Consulting SPRL.

Domnia sa declară că, în această situaţie, obiectivul avut în vedere de legiuitor a fost acela de a facilita supravieţuirea debitorului faţă de care s-a deschis procedura insolvenţei, promovându-se astfel posibilitatea/oportunitatea ca acesta să-şi continue viaţa comercială, restructurându-şi activitatea pe baza unui plan de reorganizare coerent.

Reprezentantul Finconta menţionează că planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului.

Planul va putea să prevadă fie restructurarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare, conform domnului Tudor, care subliniază că durata planului de reorganizare prevăzută în Codul insolvenţei este de trei ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.

(A.V.)

---

Actualizare 12:32 Stan Tîrnoveanu, ZRP: "Insolvenţa nu este cauza unică a evaziunii fiscale"

Insolvenţa nu este cauza unică a evaziunii fiscal, aşa cum se încearcă să se acrediteze în ultima perioadă, a declarat Stan Tîrnoveanu, partener senior în cadrul Zamfirescu, Racoţi&Partners (ZRP). Evaziunea fiscală se manifestă şi prin insolvenţă, iar dimensiunea evaziunii are o singură cauză: ANAF acţionează foarte târziu, a mai spus domnia sa.

Noul Cod al Insolvenţei, adoptat anul trecut, a avut efecte pozitive în practică asupra mediului de afaceri şi mai poate suferi câteva ajustări, potrivit domnului Tîrnoveanu.

Reprezentantul ZRP a menţionat, la acest capitol, modalitatea de contestare a creanţelor, repunerea de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor creditorilor care nu au fost notificaţi individual, nulitatea deciziei comitetului creditorilor.

Stan Târnoveanu susţine că aceste capitole pot suferi îmbunătăţiri care să faciliteze implementarea Codului Insolvenţei.

(A.T.)

---

Actualizare 12:11 Laura Gîlcevescu, Borza şi Asociaţii: "Insolvenţa favorizează de multe ori evaziunea fiscală de amploare"

Foarte multe insolvenţe sunt frauduloase, a precizat avocatul Laura Gîlcevescu, partener în cadrul Borza şi Asociaţii, subliniind că "insolvenţa favorizează de multe ori evaziunea fiscală de amploare".

În opinia domniei sale, acest fapt este "rezultatul unei colaborări cu organul fiscal, al unui aspect de neglijenţă din partea acestuia".

Laura Gîlcevescu a menţionat: "Organul fiscal nu face control timp de 7-8 luni înaintea intrării în insolvenţă, ci la o lună după ce societatea respectivă întră în această procedură şi stabileşte o creanţă, solicitând să fie recunoscută şi plătită. (...) În aceste cazuri, soluţiile date de judecătorul sindic arată că este culpa organului fiscal că nu a făcut controlul în timp util, astfel încât să stabileacă suma restantă".

În intervenţia sa, avocatul a pus şi problema cuantumului despăgubirilor care ar putea fi date în cazul "unui terţ co-contractant căruia i-a fost denunţat contractul".

Domnia sa a menţionat, făcând referire la articolul 123 din Legea Insolvenţei, că nu consideră corect pentru debitor să fie obligat să plătească despăgubiri care ar conduce la efecte contrare celor prevăzute de lege.

(E.O.)

---

Actualizare 12:03 Irina Şarcane, Partener Five SPRL: "Noul Cod introduce principii care simplifică procedura falimentului"

Noul Cod al insolvenţei are prevederi menite să susţină derularea rapidă a procedurii falimentului, a afirmat Irina Şarcane, Partener Five SPRL, arătând că acestea sunt: introducerea unor principii, eliminarea textelor redundante, respectiv adăugarea unor texte care să simplifice lucrurile.

Doamna Şarcane a declarat: "După ce debitorilor li s-au dat toate şansele de restructurare, dar acestea nu s-au soldat cu succes, ei ajung în faliment. Pentru asigurarea rapidităţii acestui proces, noul Cod prevede ca principii o procedură eficientă, în timp util şi rezonabil, cu un minim de costuri, respectiv valorificarea în timp util şi în mod eficient a activelor, în cazul vânzării lor".

În opinia sa, cea mai importantă măsură adusă de noul Cod al insolvenţei priveşte, pentru o procedură de faliment rapidă şi eficientă, vânzarea activelor, respectiv faptul că orice metodă de înstrăinare este bună atâta vreme cât a fost aprobată de creditori.

"Militez pentru implicarea cât mai mare a creditorilor în luarea deciziilor asupra vânzărilor în faliment, respectiv pe tot parcursul procedurilor", a subliniat Irina Şarcane.

(A.V.)

---

Actualizare 11:43 Simona Miloş, INPPI: "Penalul nu trebuie să ţină în loc insolvenţa"

Procesele penale nu trebuie să ţină în loc procedurile insolvenţei, a declarat Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Domnia sa a explicat: "Semnalăm un posibil blocaj care poate apărea când insolvenţele interferează cu procesele penale. Practica ne arată că penalul blochează insolvenţa, deşi nu ar trebui, fiind procese ce se completează şi se desfăşoară în paralel. Sunt cazuri în care dreptul creditorilor garantaţi în cadrul procedurii insolvenţei este afectat de măsurile preventive dispuse de instanţele penale, deşi nu ar trebui. Principiul concursualismului este sacrosanct, iar interesul public nu trebuie să prevaleze intereselor private".

Domnia sa a mai spus că judecătorul sindic este obligat să dispună falimentul unei companii când constată că aceasta nu dispune de bunuri ce pot fi valorificate sau de fonduri pentru acoperirea pasivului, iar procesul penal nu poate stopa falimentul pentru acoperirea daunelor părţii vătămate (de cele mai multe ori ANAF).

"Însă, în practică, se ajunge la blocarea insolvenţei de către penal, deşi codul penal instituie interdicţia de dizolvare, divizare sau fuziune pentru firme care nu sunt in insolvenţă", a subliniat preşedintele INPPI.

La rândul său, Andreea Deli Diaconescu, membru INPPI, a adăugat că singura interdicţie ce poate veni din penal înspre insolvenţă este de radiere a unei firme.

(A.T.)

---

Actualizare 11:21 Mirela Iovu, Asociaţia Română a Băncilor: "Aplicarea noului Cod va reduce numărul dosarelor noi de insolvenţă"

Aplicarea noului Cod al insolvenţei va determina reducerea, în continuare, a numărului dosarelor noi de insolvenţă, afirmă doamna Mirela Iovu, reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi vicepreşedinte al CEC Bank, subliniind că, deja, în primul trimestru din 2015, a scăzut numărul de firme noi aflate în această situaţie, comparativ cu acelaşi interval din 2014. În opinia sa, reducerea se datorează "diferenţei dintre insolvenţa frauduloasă şi cea onestă".

Oficialul ARB susţine că noul Cod al insolvenţei va creşte eficienţa procedurilor de preinsolvenţă şi numărul afacerilor salvate prin reorganizare, iar durata de desfăşurare a procedurii în materie se va diminua. Totodată, spune doamna Iovu, în noul context, băncile vor avea rate de recuperare substanţiale ale creanţelor.

Mirela Iovu menţionează că, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în ianuarie 2015 erau 930 de firme în insolvenţă, cu 54,72% mai puţine decât în aceeaşi lună din 2014. Scăderea a venit după ce, în 2014, numărul firmelor intrate în insolvenţă s-a redus cu 30% faţă de 2013, respectiv la 20.696, de la 29.587, conform aceloraşi date.

Mirela Iovu subliniază că băncile trebuie să aibă un rol activ pentru sporirea numărului "insolvenţelor salvate", respectiv să se concentreze pe restructurarea împrumuturilor acordate companiilor aflate în dificultate.

(A.V.)

---

Actualizare 11:07 Horaţius Dumbravă, CSM: "Legea insolvenţei persoanelor fizice, un ajutor real pentru debitorii care nu-şi mai pot plăti creditele"

Proiectul Legii insolvenţei persoanelor fizice poate constitui un real ajutor pentru debitorii care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, este de părere Horaţius Dumbravă, judecător în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Domnia sa a precizat: "Am participat activ la dezbaterea proiectului care se află la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor şi am venit cu amendamente pe această iniţiativă. (...) Avem nevoie de o lege a insolvenţei persoanelor fizice, iar dacă acest proiect va trece într-o formă agreată de toţi actorii implicaţi, va fi un ajutor semnificativ pentru cei care au dificultăţi în a-şi achita creditele".

Domnul Dumbravă a subliniat că forma actuală a proiectului, iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall, este mult îmbunătăţită faţă de cea aprobată în Senat.

Făcând referire la Legea insolvenţei societăţilor comerciale, adoptată în urmă cu nouă luni, judecătorul a precizat că, deşi politicienii văd reglementările din domeniu ca pe o măsură de combatere a evaziunii fiscale, profesioniştii sunt de părere că acest lucru "este discutabil".

Judecătorii au un optimism moderat cu privire la modificările aduse de noua Lege a insolvenţei persoanelor juridice, a adăugat domnia sa.

În perioada 1 iulie 2014 (dată de la care au fost aplicate noile reglementări) - 1 martie 2015, au intrat în insolvenţă 24.163 de companii, comparativ cu 38.106 de dosare de insolvenţă înregistrate în perioada 1 iulie 2013-1 martie 2014, potrivit reprezentantului CSM, care a precizat: "Nu ştim dacă scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă este efectul noilor reglementări, dacă este rezultatul dinamicii economice sau dacă firmele cu probleme deja intraseră în insolvenţă până la data de 1 iulie 2014".

Şi durata medie pe ţară în care dosarele de insolvenţă stau pe rolul instanţelor a scăzut, în ultimul an, ajungând la 310 zile, a precizat Horaţius Dumbravă, subliniind că judecătorii sunt foarte aglomeraţi. În acest sens, există un proiect mai vechi de creare a unui Tribunal specializat pe insolvenţă, care să conţină circa 50 de judecători în Bucureşti, întrucât aproximativ 30% din proceduri se află pe rolul instanţelor din Capitală.

(E.O.)

---

Ministerul Justiţiei a primit reacţii pozitive din aplicarea Codului Insolvenţei, care a fost adoptat în urmă cu aproape un an, a declarat Alin Antochi, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Domnia sa a adăugat: "Sigur, este un pic prea devreme să avem bilanţul primului an de aplicare, dar avem primele reacţii pozitive. Ministerul doreşte să afle care sunt problemele în aplicarea Codului, ca să le putem îndrepta şi să avem o legislaţie în domeniu clară şi simplu de aplicat".

Secretarul de stat a amintit că subiectele tratate de Codul Insolvenţei sunt finanţarea companiilor aflate în cadrul procedurii, schimbarea filosofiei de protecţie a intereselor creditorilor, egalizarea regimului de deschidere a procedurii, limitarea perioadei de observaţie şi introducerea votului pe categorii de creditori.

Ministerul Justiţiei a demarat o campanile de informare a companiilor pe legislaţia de afaceri, întâlniri având loc deja în Piteşti şi Ploieşti.

(A.T.)