UPDATE/ MUGUR ISĂRESCU, CĂTRE BANCHERI: "Nu este posibil să nu ne intereseze ce cred clienţii"

Actualizare 16:45 Guvernatorul BNR: "Un scop primordial al fiecărei instituţii de credit ar trebui să îl reprezinte dezvoltarea resursei umane"

Un scop primordial al fiecărei instituţii de credit ar trebui să îl reprezinte dezvoltarea resursei umane, prin formarea unor angajaţi informaţi şi eficienţi, care dispun de un set de competenţe, abilităţi şi cunoştinţe profesionale, actualizate în timp real, consideră Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Domnia sa a precizat astăzi, la un eveniment de profil, că formarea profesională continuă a angajaţilor din sistemul bancar reprezintă o condiţie esenţială pentru gestionarea riscurilor, pentru dezvoltarea şi implementarea unor planuri eficiente de conformitate şi de guvernanţă corporativă. Guvernatorul Băncii Centrale a atras atenţia că cele mai multe probleme din sistemul bancar sunt generate de angajaţii care acţionează necorespunzător, fie din ignoranţă, neînţelegere sau prin nerespectarea normelor care le guvernează activitatea.

De asemenea, Mugur Isărescu a mai arătat că există, în bănci, numeroase proceduri care nu ţin seama de modul în care privesc lucrurile clienţii şi de percepţia acestora, subliniind: "Multe proceduri nu au avut în vedere ce se va înţelege în spaţiul public, dincolo de uşa băncii. Ar trebui să reanalizăm procedurile bancare şi din această perspectivă".

Redăm, mai jos, integral, discursul ţinut astăzi de Guvernatorul BNR, la Institutul Bancar Român (IBR), în deschiderea celei de-treia ediţii "Banking Compliance Summit":

"Evenimentul «Banking Compliance Summit» a ajuns la cea de-a treia ediţie. Este o temă de mare actualitate pentru industria bancară din România. Felicit Institutul Bancar Român pentru această iniţiativă, care a devenit un reper important în agenda profesioniştilor, în conformitate atât din industria bancară, cât şi din celelalte componente ale pieţei financiare.

Programul de conformitate începe cu top managementul şi trebuie să impună o cultură organizaţională bazată pe egalitate, etică şi integritate, ca părţi componente ale bunei guvernanţe şi a strategiei de afaceri. De aceea, apreciez că panelul din deschiderea evenimentului , dedicat preşedinţilor de bancă, având ca temă generală de discuţie «responsabilitatea business-ului faţă de programul de conformitate al băncii din perspectiva CEO-ului» este foarte potrivit cu obiectivele conferinţei.

Din ce în ce mai des utilizăm expresia «compliance risk», riscul de conformitate, care, odată cu evoluţiile din industria financiar-bancară, împreună cu evoluţia cadrului de reglementare, capătă valenţe din ce în ce mai complexe, referindu-se atât la pierderi materiale semnificative, cât şi la afectarea reputaţiei unei bănci (sau, cum am văzut în cazul României, cu propagare la nivel de sistem), ca urmare a nerespectării cadrului de reglementare, a normelor interne (autoreglementarea), a standardelor şi codurilor de conduită aplicabile activităţilor financiar-bancare.

Întrucât ne aflăm la Institutul Bancar Român, voi pune accent pe modul în care educaţia reprezintă o componentă obligatorie a unei bune politici de conformitate şi a unei guvernanţe corporative corecte, atât la nivelul unei instituţii, cât şi la nivelul industriei financiare.

Încep prin a menţiona o axiomă: formarea profesională continuă a angajaţilor este o condiţie esenţială pentru gestionarea riscurilor, pentru dezvoltarea şi implementarea unor planuri eficiente de conformitate şi de guvernanţă corporativă. De aici izvorăşte şi necesitatea asigurării unui cadru de training riguros, prin care angajaţii îşi însuşesc cadrul de reglementare, în complexitatea lui (atât intern, cât şi extern), în concordanţă cu rolurile şi responsabilităţile fiecărei poziţii din organizaţie.

Cele mai multe probleme sunt generate de angajaţii care acţionează necorespunzător, fie din ignoranţă, neînţelegere sau prin nerespectarea normelor care le guvernează activitatea.

Autorităţile de reglementare a activităţii bancare din întreaga lume atrag tot mai des atenţia că eşecurile în politica de conformitate au ca sursă şi reducerea treptată din ultimii ani a bugetelor de training. În consecinţă, băncile trebuie să îşi asume din ce în ce mai mult faptul că formarea şi specializarea profesională continuă a angajaţilor, dar şi menţinerea unei conduite adecvate a acestora, sunt priorităţi în strategia de dezvoltare.

Dau un exemplu pe care l-am menţionat frecvent în ultimii ani. Discutăm mult despre regementările europene sau despre cele naţionale (ale BNR) pe care trebuie să la aibă în vedere în activitatea lor băncile comerciale. Descoperim însă că există o problematică centrală pe care o ignorăm cu încăpăţânare şi vedem rezultatele în dezvoltarea publică - deşi în vorbe o pomenim mereu! Este vorba de pregătirea bancherilor în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii sau cerinţele pentru munca aşa-numiţilor RM (relationship managers).

Aici avem cel puţin două probleme.

Prima. Avem în bănci numeroase proceduri care nu ţin seama de modul în care privesc lucrurile clienţii, de percepţia lor. Multe proceduri nu au avut în vedere ce se va înţelege în spaţiul public, dincolo de uşa băncii. Ar trebui să reanalizăm procedurile bancare şi din această perspectivă.

Doi. Vicepreşedintele Parlamentului European, domnul Ioan Mircea Paşcu, după o anumită experienţă cu banca din România la care avea conturile, trăgea concluzia că băncilor din ţara noastră nu le pasă de clienţi, nu au nici un fel de consideraţie pentru aceştia (cuvintele sale sunt mult mai dure). Când eşti în faţa unor asemenea aprecieri deloc pozitive, este imposibil să nu te întrebi: ce spune oare omul obişnuit de modul de lucru al personalului băncilor? Şi nu am dreptate să spun din nou că avem nevoie de un nou stadiu de profesionalizare a resursei umane, că ne trebuie programe obligatorii de pregătire - nu numai «in-house» - pentru toate dimensiunile activităţii bancare la care mă refer de ceva vreme încoace?!

În acest context, un scop primordial al fiecărei instituţii de credit ar trebui să îl reprezinte dezvoltarea resursei umane, prin formarea unor angajaţi informaţi şi eficienţi, care dispun de un set de competenţe, abilităţi şi cunoştinţe profesionale, actualizate în timp real.

Studiile efectuate au arătat că angajaţii care beneficiază de un program de training coerent şi susţinut sunt mai productivi, au o fluctuaţie mai scăzută la locul de muncă, sunt mai eficienţi şi mai responsabili şi, în consecinţă, au nevoie de mai puţină supraveghere.

Nu numai noi, dar şi pe plan internaţional, «good ethics is good business», înţelegând faptul că etica profesională este o necesitate atât pentru fiecare angajat, cât şi la nivelul entităţii, că ea trebuie formată şi întreţinută prin cultura organizaţională şi prin programe de training adecvate. S-a constatat că investiţiile în training conduc la evitarea unor pierderi semnificative datorate amenzilor, sancţiunilor, etc.

După cum aţi observat, m-am referit la necesitatea şi chiar obligativitatea pregătirii personalului, în general, nu doar a celui implicat în funcţia de conformitate. Acest lucru este deja evident şi la nivel european, unde, aşa cum am menţionat, o serie de directive europene alocă părţi importante cerinţelor de competenţe şi cunoştinţe necesare personalului care activează în dieferite arii. Aş menţiona aici, în special, directivele europene privind creditul ipotecar şi pieţele instrumentelor financiare. Chiar dacă pentru unele categorii de personal (în special cel din reţea, din «front office») modalitatea de conformare cu nivelul de competenţe şi cunoştinţe este lăsată la latitudinea angjatorului, aceasta nu înseamnă că raportarea unui training intern şi, eventual, a unei examinări tot în sistem intern asigură un cadru educaţional calitativ. Uzanţele internaţionale în domeniu arată că cel mai eficient mod îl reprezintă sistemul «zidurilor chinezeşti», adică segregarea acestor activităţi. În acest sens, în condiţiile în care industria bancară din România înglobează un număr de 55400 salariaţi, IBR dispune de logistica educaţională necesară implementării unor procese de training şi evaluare/examinare de calitate. Institutul a demonstrat şi continuă să demonstreze acest lucru, prin autorizările şi certificările profesionale internaţionale pe care le are în portofoliu de circa 3-4 ani încoace.

Închei prin îndemnul de a utiliza mai activ platforma educaţională a IBR, care reprezintă un epicentru de promovare a educaţiei financiare avansate şi de pregătire profesională continuă a personalului financiar-bancar."

(S.A.)

--------------

Guvernatorul Mugur Isărescu le-a ţinut o adevărată teorie bancherilor despre modul în care să se comporte cu clienţii. Prezent la un eveniment de profil, şeful BNR a subliniat, printre altele, că numeroase proceduri ale băncilor nu ţin cont de ceea ce înţeleg clienţii.

"Nu este posibil să nu ne intereseze ce cred clienţii!", a atras atenţia şeful băncii centrale, adăugând că nu este în avantajul băncilor comerciale să aibă un astfel de comportament.

Mugur Isărescu a reiterat că relaţia dintre funcţionarii bancari şi clienţi trebuie să se bazeze pe respectarea legii, pe etică şi pe încredere. În acest sens, este nevoie de educarea tuturor celor care lucrează în bănci, începând cu angajaţii BNR: "Nu aveţi încotro! La şcoală! Începem cu noi şi cei de la BNR!".

Nu în ultimul rând, Guvernatorul Băncii Naţionale le-a spus bancherilor să îi plătească mai bine pe funcţionarii de la ghişeu, astfel încât să nu mai fie nevoie de atâtea controale din partea departamentelor de supraveghere.