Principalele pieţe de capital din lume s-au depreciat, ieri, pentru a patra zi consecutiv, în timp ce dolarul american a atins maximul ultimelor două săptămâni în faţa monedelor din economiile emergente, potrivit Reuters.
Evoluţiile bursiere şi valutare au avut loc, în principal, ca urmare a conflictului comercial dintre Statele Unite şi China şi a percepţiei referitoare la creşterea riscului investiţional în pieţele emergente, conform sursei citate.
Pieţele asiatice s-au depreciat concertat în şedinţa de miercuri.
Conform CNNMoney, indicele japonez Nikkei 225 a închis şedinţa de tranzacţionare cu o pierdere de 0,51%, în timp ce indicele Australia ASX s-a retras ieri cu 0,93%.
Acţiunile din Indonezia au înregistrat cea mai accentuată depreciere din Asia, cu o scădere de peste 4%, scrie FinancialTimes.
În acelaşi sentiment, bursele chineze Shanghai Composite şi Hang Seng (bursa de la Hong Kong) au atins la finalul tranzacţiilor pierderi de 1,68%, respectiv 2,56%, în principal din cauza aşteptărilor ca Statele Unite să impună astăzi, după încheierea unei perioade de consultare publică, tarife vamale în valoare de 200 de miliarde de dolari pe bunuri şi mărfuri provenite din China, cu scopul de a pune presiune pe economia chineză şi pentru a negocia o nouă înţelegere comercială bilaterală (Statele Unite au avut, în 2017, cu China un deficit comercial de 517 de miliarde de dolari). Guvernul chinez este aşteptat să impună tot astăzi, în consecinţă, o serie de măsuri compensatorii.
Bursele europene au reacţionat şi ele în acelaşi trend cu bursele asiatice. Conform CNNMoney, principalul indice londonez FTSE 100 a înregistrat pierderi de 1,01%, în timp ce indicele pan-european Euronext 100 a scăzut cu 1,45%, iar indicele francez CAC40 şi cel german DAX pierduseră 1,50%, respectiv 1,39%, la ora închiderii ediţiei.
Indicii BVB au urmat trendul de depreciere impus de bursele europene.
Pieţele de capital americane au fost şi ele sub presiune, în ultimele zile, din cauza grijilor latente despre negocierile dintre Statele Unite şi Canada pentru reformarea NAFTA, care au reînceput ieri, mai scrie Reuters.
Ultima rundă de negocieri dintre cele două state s-a încheiat vinerea trecută fără o înţelegere, iar preşedintele american Donald Trump a ameninţat săptămâna trecută Ottawa cu impunerea de tarife vamale pe exporturile canadiene de autoturisme, în cazul în care cele două părţi nu vor ajunge la un consens.
Un factor decisiv în deprecierile burselor mondiale sunt problemele persistente pe care economiile emergente le-au avut în ultimele două săptămâni.
Inflaţia anuală în economia Turciei a continuat să crească în luna august, ajungând la un nivel record de 17,9%, în creştere de la 15,89% în luna iulie, în timp ce executivul Argentinei a cerut Fondului Monetar Internaţional să grăbească plăţile din linia de credit în valoare de 50 de miliarde de dolari, pentru a uşura criza financiară prin care trece, scrie Bloomberg.
Pesoul argentinian şi-a pierdut peste 50% din valoare în acest an, în comparaţie cu dolarul american, ducând la creşterea inflaţiei şi împingând economia Argentinei către recesiune, mai scrie Bloomberg.
Dolarul a continuat să se întărească, în ultimele zile, în comparaţie cu lira turcească, peso-ul argentinian (peste 1%), peso-ul mexican (peste 1%) şi randul sud-african (peste 2%).
Conform Reuters, date publicate marţi arată că economia Africii de Sud a intrat şi ea în teritoriu negativ, în trimestrul al doilea, pentru prima dată din 2009.
Tot marţi, Jean-Claude Trichet, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (ECB) a avertizat într-un interviu cu AFP că sistemul "financiar global este la fel de vulnerabil ca în 2008", în principal din cauza "unei accelerări a datoriei ţărilor emergente". Creşterea dolarului în pieţele valutare şi a dobânzilor de referinţă de către Rezerva Federală americană (FED) face finanţarea datoriilor în dolari mai costisitoare, iar în 2019, datorii în jurul cifrei de 500 de miliarde de dolari devin scadente.
Conform presei străine, Turcia şi Argentina se află în topul datornicilor în dolari, cu 195 de miliarde (23% din PIB), respectiv 150 de miliarde (18% din PIB), iar intrarea uneia dintre economii în incapacitate de plată ar putea duce la contagiune în sistemul financiar. Datoria mondială în dolari scadentă în 2025 în economiile emergente se ridică la valoarea de 3,700 miliarde de dolari.