USL 2

A început să funcţioneze, pentru moment netransparent, alianţa PNL-PSD. Pentru cine ştie să descifreze secretele de la vârful politicii de la Bucureşti. Iar primul rezultat previzibil este amânarea dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură pentru data de 1 octombrie. Cruciţi-vă! De mai multe ori! Şi am toate motivele să vă îndemn să faceţi acest lucru odată cu mine.

Moţiunea de cenzură ce reprezintă ea? O expresie a voinţei politice a unor parlamentari de a da jos de la putere un Guvern pe care îl apreciază drept nociv pentru ţară. În scopul aducerii la Palatul Vctoria a unui nou Executiv. Conform spiritului şi literei Constituţiei şi practicii de până acum, procesul declanşat trebuie să se desfăşoare de îndată. Pentru că altfel statul intră în criză. Şi suferă pierderi din ce în ce mai mari. E ca un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte, transformându-se în avalanşă. Şi dacă moţiunea de cenzură nu este votată avem un semnal necesar. O dovadă că Guvernul este valid. Şi că, în ciuda opoziţiei, poate să conducă în continuare administraţia publică centrală. Cu alte cuvinte, locomotiva merge înainte. Dacă moţiunea de cenzură primeşte voturile majorităţii, respectiva locomotivă este înlocuită din mers. Acesta este un mecanism normal, care funcţionează într-un stat normal. PNL şi PSD încearcă însă astăzi să răstoarne această logică. PNL acţionează pe faţă, iar PSD în mod pervers.

Liderii PNL îşi anunţă intenţia de a pune în discuţie şi de a vota moţiunea de cenzură introdusă de o altă combinaţie aparent împotriva firii, de USR şi AUR, abia pe 1 octombrie. Până atunci, Guvernul ar urma să funcţioneze cu puteri depline, chiar dacă o bună parte dintre miniştri sunt interimari şi numeroşi secretari de stat şi prefecţi sunt aruncaţi pe horn. În acest interval de timp, în mare secret, se va redistribui caşcavalul puterii. Miile de funcţii bine plătite în consiliile de administraţie ale regiilor în care statul deţine acţiuni. Provizoratul este de natură să blocheze întreg programul de Rezilienţă şi Redresare în care şi aşa România este extrem de întârziată. Dacă nu care cumva corijentă. Criza îi ţine în loc pe investitori. Şi este şi firesc. Nimeni nu-şi plasează banii într-o atât de mare incertitudine politică. Guvernul îşi pierde capacitatea de a adopta măsuri energice într-o perioadă în care acestea sunt indispesabile. Iar leul se depreciază vertiginos. Gaura din buzunarul cetăţeanului creşte indiscutabil mai mult dacă starea de incertitudine persistă. Un stat normal la cap nu-şi poate permite să treacă prin furtună într-o poziţie de şpagat.

Prin urmare, intenţia deja anunţată de a obţine astăzi o amânare a deznodământului până la 1 octombrie este de-a dreptul criminală din punctul de vedere al interesului naţional. Această amânare însă nu poate fi obţinută fără acordul şi voturile PSD. Iar PSD se pare că încearcă să acţioneze în acest sens. Asupra conducerii acestui partid se exercită în forţă levierul statului subteran. Şi al factorului extern. Dar mai cu seamă socialiştilor li s-a arătat momeala. Caşcavalul puterii. Acele poziţii bănoase de care vorbeam. Negocierile sunt în toi. Adică târgiuala. Pe seama cetăţeanului. Astăzi vom vedea care este deznodământul. Până una alta, ştim că Florin Cîţu este o săgeată. Şi acţionează ca atare. Circulă fel de fel de scenarii care încearcă să explice a cui săgeată e Florin Cîţu. În paranteză fie spus, nu este deloc exclus să fie o săgeată trasă simultan de mai multe arcuri. Ceea ce în plan fizic este imposibil, în plan politic e posibil.