USR BRAŞOV:  Apa potabilă livrată în mai multe localităţi din judeţ "are probleme serioase"

USR Braşov anunţă că în mai multe localităţi din judeţ buletinele de analiză, despre care susţin că nu au fost niciodată făcute publice de către autorităţile de sănătate publică, arată că apa furnizată oamenilor ca fiind potabilă "are probleme serioase, iar, în unele cazuri, este un atentat la sănătatea şi viaţa celor care o consumă". USR precizează că a obţinut de la Direcţia de Sănătate Publică Braşov buletinele de analiză privind calitatea apei în mai multe localităţi abia după ce Tribunalul Braşov a dat o decizie în acest sens, notează News.ro.

Într-o conferinţă de presă susţinută astăzi, vicepreşedintele filialei judeţene USR PLUS Braşov, Horia Motrescu, a făcut publice date privind calitatea apei potabile furnizate în mai multe localităţi ale judeţului. Potrivit acestora, în mai multe localităţi există probleme privind calitatea apei.

"Rezultatele centralizate de noi arată că, în toate cele 15 localităţi pe care le-am analizat, în ultimii 3 ani s-au înregistrat neconformităţi faţă de indicatorii stabiliţi de Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile, în sensul depăşirilor indicatorilor de bacterii (care, conform legii, ar trebui sa fie zero), număr de colonii la 37 şi 22 grade (care ar trebui să fie tot zero), enterococi intestinali, lipsa clorului rezidual liber din apă (ceea ce înseamnă că apa nu este dezinfectată), dar şi depăşiri de ordinul sutelor de ori ale concentraţiei maxime admise de clor rezidual liber, etc. Concluzia este că, în judeţul Braşov, acest domeniu de infrastructură a fost ignorat, iar buletinele de analiză confirmă acest lucru. Apa livrată oamenilor ca fiind apă potabilă are probleme serioase, iar în unele cazuri, este un atentat la sănătatea şi viaţa celor care o consumă", a declarat Horia Motrescu.

Oficialul USR spune că situaţia este "alarmantă" în unele localităţi.

"Sunt câteva buletine, dacă nu mă înşel, de la Şinca, în care efectiv apa a fost toxică. Nivelul de clor rezidual liber depăşea de 200 de ori ceea ce spune legea. Legea spune 0,1-0,5 iar noi avem un nivel de o sută şi ceva. Este extrem de toxic, practic a fost otravă pentru corpul uman. Suntem curioşi dacă cetăţenii au fost notificaţi în scris. Din 520 de buletine noi am considerat că numai 15 sunt conforme cu legea calităţii apei", a adăugat Motrescu.

Potrivit datelor prezentate de acesta, 9 localităţi din cele 15 analizate - Şinca, Recea, Poiana Mărului, Moieciu, Mândra, Măieruş, Hârseni, Fundata şi Jibert - nu au instalaţii de tratare a surselor de apă.

În Poiana Mărului nu s-au prelevat niciun fel de probe de apă în ultimii 4 ani, nu există niciun buletin de analiză a apei. La Fundata niciun buletin de analiză din ultimii 4 ani nu e conform cu indicatorii din legea privind calitatea apei potabile, iar la Hârseni s-au prelevat 3 probe în anul 2021, toate 3 neconforme cu legea, mai arată datele prezentate de USR Braşov. Aceleaşi date indică de asemenea că în localitatea Hoghiz nu există buletine de analize în 2018 şi 2019, iar în anii 2020 şi 2021 toate probele sunt neconforme cu legea privind calitatea apei potabile, în anul 2022, 95% din probe fiind neconforme.

În Lisa, apa care iese din staţia Breaza nu prezintă urme de clor, dar prezintă numeroase bacterii, punând în pericol sănătatea locuitorilor, în timp ce la Măieruş nu există niciun buletin de analiză conform cu legea privind calitatea apei.

La Moieciu, în 2019 s-au prelevat 2 probe, ambele neconforme. În anul 2022, probele prelevate nu conţin deloc clor rezidual liber, apa care iese din staţia de tratare nu prezintă urme de clor, ceea ce înseamna că apa nu este dezinfectată, mai transmit oficialii USR Braşov.

Motrescu a precizat că USR a obţinut de la DSP Braşov buletinele de analiză a apei abia după ce a acţionat în contencios administrativ iar Tribunalul Braşov a obligat DSP să facă publice buletinele. Liderul USR a menţionat că a solicitat buletinele pentru doar 15 localităţi, pentru că nu a dorit să blocheze activitatea instituţiei, având în vedere activitatea pe care DSP a trebuit să o desfăşoare anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19.