Va creşte importanţa pieţei de capital în finanţarea economiei româneşti

• (Interviu cu Anca Dumitru, Directorul Executiv al Bursei de Valori Bucureşti)

Reporter: Există măsuri concrete pe care le mai poate lua BVB ca să aducă investitori şi noi emitenţi pe bursă? Măsurile de reducere a tarifelor şi comisioanelor au avut vreun efect vizibil?

Anca Dumitru: Bursa de Valori Bucureşti a avut în ultimii ani o politică orientată clar în direcţia diminuării costurilor de operare pe piaţă, care a inclus şi reduceri succesive şi semnificative ale tarifelor şi comisioanelor. Până la un anumit nivel, reducerile de tarife şi comisioane au avut efecte pozitive, chiar dacă limitate. Era şi firesc să se întâmple aşa, pentru că, în ultimă instanţă, comisioanele practicate de Bursă joacă doar un rol marginal în calculele de profitabilitate pe care şi le fac inves­titorii. Pentru ei, sunt mult mai importante alte elemente, cum ar fi accesibilitatea la sistemele de tranzacţionare şi la informaţiile de tip bursier, transparenţa activităţii emitenţilor, performanţele economice ale emitenţilor, politica lor de dividende etc. Dar, poate, cel mai important factor este reprezentat de oferta de produse financiare, aflate pe piaţă şi, de aceea, BVB va face în permanenţă eforturi nu doar pentru a atrage noi emitenţi pe piaţa bursieră, dar şi pentru a diversifica gama de instrumente financiare tranzacţionate.

Sunt şi aspecte care ţin de legislaţie, pentru care BVB are un aport indirect: majorarea pragului la SIF-uri la cel puţin 5%, măsuri de încurajare fiscală a emitenţilor pentru a se lista în vederea finanţării prin piaţa de capital, listarea a 20 - 30% din societăţile unde statul este proprietar majoritar, creşterea free-float-ului societăţilor deja listate şi, nu în ultimul rând, listarea Fondului Proprietatea. În paralel, considerăm că ar fi binevenită o politică de încurajare a fondurilor private de pensii pentru a investi în piaţa românească de capital. Printre proiectele BVB care vizează dezvoltarea pieţei bursiere, prin ridicarea standardelor la nivelul pieţelor dezvoltate, merită menţionate: extinderea variaţiei zilnice a preţurilor, printr-o procedură combinată între limitarea statică în funcţie de preţul de referinţă şi a unei limite variabile, în funcţie de ultimul preţ, care să permită depăşirea limitelor iniţiale, dar într-un mod controlat, previzibil şi transparent, introducerea de noi tipuri de ordine de tranzacţionare, clarificarea statutului Pieţei Rasdaq şi, la momentul potrivit, extinderea tranzacţionării pe conturi globale.

Reporter: Cum vedeţi Bursa de Valori Bucureşti pe termen lung (cinci ani)? Credeţi că se vor schimba multe lucruri, din punctul de vedere al instrumentelor pe care Bursa le poate oferi, al tranzacţiilor bursiere şi al percepţiei oamenilor de afaceri şi populaţiei asupra pieţei de capital?

Anca Dumitru: Criza financiară şi economică internaţională a evidenţiat, poate mai clar ca niciodată, necesitatea creşterii transparenţei pieţelor şi a îmbunătăţirii supravegherii, iar bursele de valori (sau pieţele reglementate, cum sunt ele denumite astăzi) au arătat până în prezent că răspund cel mai bine acestor deziderate. De aceea sunt convinsă că pe termen mediu şi lung va creşte importanţa pieţei de capital în finanţarea economiei româ­neşti, iar acest lucru se va reflecta şi în indicatorii pieţei bursiere autohtone. Investitorii români vor avea cu siguranţă la dispoziţie pentru tranzacţionare nu doar acţiuni emise de către societăţi comerciale autohtone, dar şi titluri emise de companii străine care au investit sau vor investi. Vor fi activi pe piaţa românească şi intermediari din alte ţări. De asemenea, şi comportamentul investitorilor locali va deveni din ce în ce mai sofisticat, ceea ce va încuraja participanţii din piaţă să lanseze şi să listeze instrumente financiare mai complexe.

Reporter: Credeţi că introducerea unor noi instrumente (CFD-uri, short-selling) va îmbunătăţi în mod vizibil lichiditatea? Când ne putem aştepta să vedem asemenea instrumente şi la BVB?

Anca Dumitru: CFD-urile (n.r. contracte financiare pentru diferenţă) sunt instrumente financiare care sunt tranzacţionate în mod tradiţional în regim OTC (n.r. over the counter) şi foarte rar se regăsesc în ofertele de produse pe care pieţele reglementate le pun la dispoziţia investitorilor. Bursa de Valori Bucureşti urmăreşte cu atenţie modul în care evoluează interesul investitorilor români pentru instrumente financiare mai complexe (cum este şi cazul CFD-urilor) şi nu exclude posibilitatea ca, în viitor, să se implice în crearea unui segment de piaţă distinct dedicat tranzacţionării CFD. O astfel de decizie se va cristaliza, însă, numai ca răspuns la nevoile care vor apărea în piaţă şi la cererile care vor veni dinspre companiile de brokeraj şi investitori.

În ceea ce priveşte operaţiunile de "short selling", BVB are creat deja cadrul operaţional şi de reglementare. Pentru ca acest tip de tranzacţii să poată debuta la BVB, mai este nevoie doar ca Depozitarul Central şi CNVM să agreeze condiţiile în care se pot realiza operaţiunile de împrumut de acţiuni.

Reporter: Cum apreciaţi numărul de emitenţi şi al caselor de brokeraj de la BVB comparativ cu Bursele din regiune? Cum ar trebui să fie?

Anca Dumitru: Comparativ, emitenţii şi casele de brokeraj sunt mai numeroase în România decât în cazul altor ţări din regiune, ceea ce poate fi considerat ca un avantaj pentru piaţa noastră de capital. În principiu, este bine că există un număr relativ important de companii de brokeraj, pentru că, în acest fel, există concurenţă pe piaţa serviciilor de investiţii financiare şi investitorii locali au acces uşor la piaţă. Rămâne însă de văzut dacă vom reuşi să dezvoltăm suficient de rapid şi de mult piaţa de capital din România astfel încât toate aceste companii de brokeraj să poată funcţiona în continuare în condiţii de profitabilitate economică. Numărul de emitenţi, însă, este categoric insuficient pentru o piaţă dezvoltată, motiv pentru care trebuie intensificate demersurile BVB, ale brokerilor şi ale acţionarilor, pentru listarea unui număr suplimentar de companii şi de promovare a oportunităţii finanţării prin piaţa de capital.

Reporter: Câţi emitenţi din cei de pe Rasdaq, care urmează să fie transferaţi pe piaţa reglementată, credeţi că vor supravieţui pe Bursă în următorii 4-5 ani?

Anca Dumitru: Emitenţii de pe Piaţa Rasdaq, care vor fi transferaţi pe piaţa reglementată, au rezultat în urma unui proces de selecţie şi sperăm ca peste 90% dintre ei să se regăsească la BVB şi peste cinci ani.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră faţă de proiectul unei pieţe spot a Bursei din Sibiu, în acest moment?

Anca Dumitru: Cred că iniţiativa Bursei din Sibiu de a crea o a doua piaţă spot în România constituie un efort financiar nesusţinut şi de intermediarii autohtoni. De altfel, legitimitatea constituirii unui nou depozitar "central" este discutabilă, în contextul în care, odată cu implementarea Legii 297/2004, CNVM a solicitat ferm centralizarea tuturor registrelor emitenţilor într-o singură entitate, respectiv Depozitarul Central.

Reporter: Avem, în ultima perioadă, exemple de sancţiuni la intermediari de pe piaţa de capital unde au fost constatate nereguli, zeci de inves­titori fiind păgubiţi. Cum comentaţi această situaţie? De ce credeţi că s-a înmulţit numărul acestor cazuri în ultima perioadă şi cum pot fi evitate pe viitor?

Anca Dumitru: Vă spuneam mai devreme că situaţia financiară şi economică internaţională a evidenţiat clar necesitatea creşterii transparenţei pieţelor şi a îmbunătăţirii supravegherii tuturor participanţilor. Această abordare cred că ar putea explica în mare măsură situaţia descrisă de dumneavoastră şi cu siguranţă o activitate de supraveghere mai eficientă va reprezenta un factor inhibator pentru apariţia sau repetarea unor nereguli.

Reporter: Mai multe burse mai mici din Europa au fuzionat... Credeţi că BVB ar funcţiona mai bine într-un grup? Este acesta viitorul Bursei?

Anca Dumitru: Într-adevăr, în ultimii ani asistăm la un proces de consolidare europeană şi regională a burselor de valori, proces care va prinde un contur şi mai clar anul acesta şi probabil şi anul viitor, după ce Bursa din Varşovia va fi privatizată. BVB urmăreşte cu atenţie acest proces şi, de aceea, continuă politica de creştere organică, astfel încât să fie atins acel nivel de dezvoltare care să ne permită o cât mai bună poziţionare atunci când se va lua în discuţie o eventuală alianţă sau fuziune. Pentru noi (ca şi pentru alţi operatori bursieri din regiune), cea mai potrivită abordare este acum una e tipul "wait and see", pentru că mai important decât răspunsul la întrebarea "Dacă este acesta viitorul Bursei?" sunt cele date la întrebările "Când şi Cum?".

Reporter: Credeţi că investitorii şi-au schimbat radical percepţia asupra instrumentelor financiare din cauza crizei?

Anca Dumitru: Turbulenţele care au marcat pieţele financiare internaţionale în ultimele 18 - 20 de luni au determinat, în primul rând, restrângerea lichidităţii la nivel global. Drept urmare, investitorii şi-au redus sau au încercat să-şi limiteze expunerea, în mod special faţă de pieţele considerate mai volatile (cum sunt pieţele emergente), dar şi în raport cu anumite tipuri de instrumente financiare mai riscante. La nivelul tuturor pieţelor financiare s-a putut observa astfel o diminuare a apetitului investitorilor pentru valori mobiliare de tipul acţiunilor şi o reorientare a acestora către instrumente financiare mai sigure, cum ar fi obligaţiunile sau titlurile de stat.