Val de IPO-uri la Bursa din Tel Aviv, nemaivăzut în ultimele decenii

Aproximativ 30 de companii au lansat oferte publice iniţiale (IPO) la Bursa de Valori din Tel Aviv (TASE) în primul trimestru din acest an, care încă nu s-a încheiat, atrăgând un total de trei miliarde de şekeli (910 milioane de dolari), potrivit cifrelor publicate de Haaretz, care notează că numărul de IPO-uri din perioada menţionată depăşeşte deja totalul de pe întreg anul 2020.

Ca valoare, cele trei miliarde de şekeli sunt sub cifra de 4,5 miliarde de şekeli strânsă pe tot anul trecut, dar mai sunt aşteptate multe IPO-uri pe piaţa din Israel.

Conform unor surse citate de Haaretz, autoritatea pieţei de capital din Israel examinează un număr mare de proiecte de prospecte de listare pe piaţa din această ţară.

Un subscriitor a declarat sub condiţia anonimatului, citat de publicaţia Haaretz: "În ultimele două luni am asistat la «o petrecere» a IPO-urilor, aşa cum nu am mai văzut de zeci de ani. Dar, aşa cum s-a întâmplat în valurile anterioare, şi de această dată, unele companii de lansează la valori umflate. Acum, a sosit timpul pentru o corecţie a preţurilor".

Când a izbucnit pandemia de Covid, în martie 2020, analiştii presupuneau că pieţele bursiere din Israel şi din lume vor avea de suferit, la fel ca economia reală. Însă, începând din iunie anul trecut, companiile - care aveau nevoie de finanţare - au început să apeleze la TASE ca să atragă capital, iar această tendinţă s-a menţinut până astăzi. Subsciitorii, în frunte cu Hapoalim IBI, Leader Issues, Discount Capital, Leumi Partners, Orion şi alţii, colectează zeci de milioane de şekeli prin taxele şi comisioanele aferente listărilor pe piaţa din Tel Aviv.

• Companiile high-tech, în atenţie

Spre deosebire de valurile de IPO-uri anterioare, care erau în principal ale companiilor din industrii cu vechime, cum sunt imobiliarele şi finanţele, actualul val a fost în principal al companiilor de înaltă tehnologie (high-tech). Multe dintre acestea se listează fără să fie profitabile şi, uneori, fără să realizeze venituri. Acesta a fost un fenomen des întâlnit pe Wall Street, dar pentru TASE este ceva cu totul nou, scrie sursa.

Situaţia se datorează lui Ittai Ben-Zeev, directorul executiv al bursei israeliene în ultimii patru ani, care a făcut eforturi ca să promoveze schimbările. Fenomenul menţionat a fost, de asemenea, susţinut de avansul spectaculos al acţiunilor tehnologice din Statele Unite şi Europa.

Anul trecut, două treimi din cele 27 de IPO-uri din Israel au fost ale companiilor de tehnologie, printre care cele ale GenCell (producător de celule de combustibil cu hidrogen), Aquarius Engines (fabricant de motoare şi generatoare high-tech), Human Xtensions (companie de dispozitive chirurgicale) şi Ecoppia (furnizor de echipamente solare).

În primul trimestru al anului curent, li s-au alăturat PlantArcBio (companie de dezvoltare genetică nouă), NextFerm (cu operaţiuni în tehnologia alimentară), NRGene (societate de genomică), Razor Labs (companie de inteligenţă artificială) şi altele.

În afară de companiile de tehnologie, un alt fenomen în boom-ul actual al IPO-urilor din Israel îl reprezintă parteneriatele de cercetare şi dezvoltare, unele dintre acestea listându-se fără să aibă operaţiuni. Totuşi, sursa menţionează că acestea au reuşit să valorifice condiţiile de piaţă favorabile şi reputaţia partenerilor lor, strângând zeci de milioane de şekeli pentru investiţii viitoare. Parteneriatele de cercetare şi dezvoltare care au apelat la TASE includ Millennium Foodtech, Smart Agro Fund şi Big-Tech 50.

Un alt segment important al valului de IPO-uri este energia alternativă, o industrie care s-a bucurat de o cerere puternică în întreaga lume. În această categorie, TASE tranzacţionează companiile Doral, Meshek Energy şi Nofer Energy, care au devenit publice anul trecut, respectiv Phinergy, HomeBioGas, Solar Renewable Energy şi Airtouch.

La TASE s-au mai listat societăţi din domeniul creditelor nebancare, al tehnologiei financiare şi asigurărilor digitale, printre care Mimun Yashir (finanţare directă), Menif Financial Services şi MLRN. Acestea au devenit publice în 2020. Anul acesta, li s-au alăturat Blender Financial Technologies Ltd. şi Michman Business Credit.

Haaretz aminteşte că şi afacerile cu vechime au fost prezente în valul actual de IPO-uri. Cea mai mare ofertă din acest an a fost a societăţii de construcţii Denya Cebu, care a atras 360 de milioane de şekeli, la o evaluare a companiei de 1,8 miliarde de şekeli. Alte IPO-uri mari au fost ale importatorului de alimente Diplomat (300 de milioane de şekeli), producătorului de textile Delta Galil (263 de milioane de şekeli) şi magazinului online Quik Super (100 de milioane de şekeli).

• Volume de tranzacţionare reduse, după IPO-uri de succes

Cel puţin jumătate dintre companiile care s-au listat pe piaţa din Israel în primul trimestru din 2021 sunt afectate de scăderea volumelor la tranzacţionare, un fenomen care ar putea descuraja instituţiile să subscrie la viitoarele oferte şi le-ar putea determina să dea companiilor evaluări mai mici decât în urmă cu numai câteva luni, spun surse din piaţă, citate de de Haaretz.

Una dintre acestea atrage atenţia: "Un fenomen cu care ne confruntăm acum este că firmele care reuşesc să strângă zeci sau chiar sute de milioane de şekeli prin IPO au volume de tranzacţionare reduse, de zeci sau sute de mii de şekeli pe zi, ceea ce afectează performanţa preţului acţiunilor lor".

O companie în situaţia menţionată este Quik Super, ale cărei acţiuni aveau, la data de 21 martie, o cotaţie cu 16% mai mică faţă de preţul IPO-ului, care a fost lansat la începutul acestei luni.

Pe de altă parte, alte companii, precum Diplomat, le-au adus deja investitorilor profituri solide.

• IPO retras din cauza diferenţelor de opinie în privinţa evaluării

Diferenţele de opinie între subscriitori şi acţionarii privilegiaţi cu privire la evaluarea unei companii au condus la retragerea unui IPO, scrie Haaretz.

Acţionarii Dalia Energy, societate care operează centrala electrică Tzafit, au considerat că aceasta valorează 5,7 miliarde de şekeli, pe baza raportului unui consultant, iar subscriitorii, conduşi de Leumi, Hapoalim IBI şi DIscount Capital, nu au putut vinde acţiunile la o evaluare de peste 3,5 miliarde de şekeli. Drept urmare, IPO-ul a fost anulat.

Următorul test pentru apetitul de pe piaţă va veni din partea SatixFy, o societate de comunicaţii prin satelit fondată de foşti directori ai Gilat. Compania încearcă să se listeze la o evaluare de 1,4 miliarde de şekeli.

• TASE are o platformă nouă, TASE UP, care găzduieşte deja prima companie

Bursa din Israel a lansat, luni, platforma TASE UP, Veev fiind prima companie privată care şi-a listat acţiunile pe aceasta, conform anunţului făcut de Tel Aviv Stock Exchange Ltd.

După ce societatea a finalizat o rundă de finanţare de aproximativ 100 de milioane de dolari, acţiunile Veev sunt listate pe noua platformă inovatoare care le permite companiilor de tehnologie să strângă capital fără să lanseze un IPO. La TASE UP, companiile private pot accesa capital de la investitori instituţionali şi calificaţi, rămânând private.

La această rundă de finanţare au participat More Investment House, Migdal Insurance Co., Psagot Investment House şi Shavit Capital.

Veev, o companie de tehnologie imobiliară fondată de antreprenorii Amit Haller, Ami Avrahami şi Dafna Ben-Porat Akiva, a dezvoltat o metodă de construcţii rentabilă şi eficientă, care se bazează pe automatizare şi prefabricare. Compania are aproape 300 de angajaţi în birourile sale din Tel Aviv şi San Mateo (Silicon Valley). Modelul de afaceri al Veev necesită o structură flexibilă de creştere a capitalului pentru a sprijini extinderea sa accelerată.

Amit Heller, CEO şi cofondator al Veev, declară: "Fiind unul dintre cele mai complexe şi birocratice sectoare din lume, construirea de locuinţe necesită un cadru deosebit de flexibil de strângere a capitalului. Am ales TASE UP deoarece ne oferă finanţarea şi lichiditatea necesare sprijinirii viziunii noastre de a reinventa construcţia de case tradiţionale, permiţându-ne în acelaşi timp să rămânem o companie privată. Cu un capital suplimentar care să ne alimenteze creşterea rapidă, ne putem menţine atenţia pe îmbunătăţirea standardelor de construcţie şi utilizarea tehnologiei noastre inovatoare de construcţii".

La rându său, Lior Navon, şef al departamentului de vânzări şi dezvoltare a pieţei din cadrul TASE, a afirmat: "Salutăm Veev, prima companie de tehnologie privată care a strâns capital şi îşi listează acţiunile pe TASE UP. Veev a deschis calea pentru ca alte companii să strângă capital de la instituţii şi investitori calificaţi, respectiv să se listeze pe TASE UP, beneficiind de avantaje precum accesibilitatea investitorilor şi lichiditatea acţiunilor companiei, rămânând în acelaşi timp o companie privată".

• Tel Aviv Stock Exchange se pregăteşte pentru prima ofertă a unui SPAC

Autoritatea israeliană pentru valori mobiliare (ISA) se află în negocieri avansate cu Roni Biram şi Gil Deutsch, fondatorii casei de investiţii Excellence Nessuah, cu privire la listarea primului SPAC la Bursa din Tel Aviv. Un SPAC (special purpose acquisition company) este o societate care nu are operaţiuni comerciale, fiind creată doar pentru atragerea de capital prin IPO. Un SPAC foloseşte banii din listare pentru cumpărarea altei companii.

O sursă citată de Calcalist declară că Biram şi Deutsch au depus deja un prospect iniţial în sensul menţionat. Cei doi au vândut Excellence Nessuah către Phoenix Insurance Co., primind în schimb o sumă totală de 900 de milioane de şekeli.

Potrivit Calcalist, Muli Eden, fost prim-vicepreşedinte al Intel Corp. SUA şi preşedinte al Intel Israel, respectiv Tzahi Sultan, preşedinte al Discount Capital Underwriting, sunt, la rândul lor, în discuţii cu ISA în speranţa listării unui SPAC propriu.

Fuziunea cu SPAC-uri a devenit o modalitate populară pentru companii de a se lansa pe bursele din SUA, în ultimul an. Companiile SPAC au la dispoziţie un timp limitat, de obicei de doi ani, pentru a-şi lansa activitatea. Dacă nu reuşesc să genereze afaceri în acest timp, banii din IPO-uri le sunt returnaţi investitorilor.

Două companii israeliene au anunţat chiar săptămâna trecută că vor deveni publice prin intermediul unui SPAC: eToro urmează să fuzioneze cu FinTech Acquisition Corp., listată în Nasdaq.

Listarea SPAC-urilor este posibilă în prezent doar în SUA, dar ISA intenţionează să beneficieze de această tendinţă şi să le permită debutul pe piaţa israeliană, dar nu în detrimentul investitorilor. Una dintre condiţiile luate în considerare de ISA este să aprobe numai SPAC-uri care strâng o sumă minimă de 300 de milioane de şekeli (aproximativ 91 de milioane de dolari) pentru a se asigura că acestea vor fuziona în cele din urmă doar cu o companie semnificativă.

O altă condiţie este, conform sursei, ca antreprenorul care iniţiază un SPAC să investească el însuşi cel puţin 10% din sumă, iar minimum 70% din fonduri să fie asigurate de investitori instituţionali, care au capacitatea să examineze în detaliu fuziunea.

În plus, SPAC-urile israeliene, precum cele din SUA, vor avea la dispoziţie doi ani în care să găsească o companie cu care să fuzioneze. În caz că nu o vor găsi, vor trebui să returneze banii investitorilor.

Sursa menţionează că antreprenorii nu vor putea retrage comisioanele de administrare, dar vor putea primi opţiuni care se vor transforma în acţiuni în urma unei fuziuni. Ei vor putea lichida aceste opţiuni doar la un an după fuziune, dar nu mai mult de 2,5% din deţinerile lor, lunar.

În plus, antreprenorii nu vor fi eligibili să voteze cu privire la aprobarea fuziunii, iar ISA va stabili că 95% din fondurile strânse prin IPO-ul unui SPAC vor fi gestionate de un administrator, în timp ce restul va fi utilizat pentru funcţionarea zilnică a companiei.