Valentin Lazea: "Băncile greceşti au un nivel de capitalizare superior mediei bancare"

Leul a pierdut din avansul pe care l-a câştigat în şedinţa de marţi. Euro s-a apreciat în raport cu moneda naţională cu 1,07 bani, până la un nivel de 4,2517 lei. Aceeaşi tendinţă de apreciere a urmat-o şi francul elveţian, care a fost cotat la 3,5134 lei, cu 0,68 bani peste nivelul din cotaţia anterioară.

Deprecierea leului vine în contextul în care George Papandreou, premierul Greciei, a primit votul de încredere al parlamentului de la Atena, pentru noul guvern desemnat, după remanierea de săptămâna trecută. În continuare, urmează propunerea unui nou plan de măsuri de austeritate care să evite default-ul Greciei.

Analiştii ING Bank susţin că leul va rămâne pe un trend de depreciere, se arată într-un raport al instituţiei de credit.

Aceştia notează: "Pentru moment, participanţii la piaţă probabil îşi vor concentra atenţia asupra aprobării de către parlament a măsurilor de austeritate, ceea ce înseamnă că presiunile de depreciere ar putea continua. În acest context, o tendinţă de depreciere uşoară pare probabilă, mai ales deoarece pierderile recente nu au fost oprite de acţiuni ale băncii centrale".

Chiar dacă redresarea economiei greceşti continuă să fie incertă, acest lucru nu va afecta prezenţa subsidiarelor elene de la noi. Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) au reiterat faptul că băncile cu capital grecesc sunt bine capitalizate.

"Băncile greceşti au un nivel de capitalizare superior mediei bancare", a declarat, ieri, Valentin Lazea, economistul şef al BNR.

Domnia sa a explicat că subsidiarele greceşti sunt supuse reglementărilor Băncii Centrale, care sunt mai dure decât cele din alte ţări.

Valentin Lazea a declarat: "Subsidiarele băncilor greceşti generează 25% din profitul grupurilor bancare din care fac parte. Este puţin probabil ca băncile mamă să închidă nişte afaceri profitabile".

• Valentin Lazea: Europa nu va mai tolera o creştere a traiului pe datorie

Deficitul de cont curent, din România, continuă să fie unul din cele mai mari din Europa, iar reluarea creditării la ritmul anterior crizei nu va mai fi posibilă, mai ales în condiţiile în care statele europene nu mai tolerează creşterea traiului pe datorie, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României (BNR), în cadrul unei conferinţe pe tema creditelor neperformante.

Chiar dacă deficitul de cont curent a scăzut, în ultimii ani, de la aproximativ 13% la 4-5%, nivelul actual este printre cele mai mari din Europa, după cel al Greciei, Portugaliei şi Turciei.

Valentin Lazea a declarat: "Ţările din Europa nu vor mai tolera o creştere a traiului pe datorie. Dacă cineva se gândeşte că se va relua creditarea dinainte de criză, să uite acest lucru".

Domnia sa a adăugat că băncile ar trebui să se reorganizeze şi să se îndrepte dinspre creditarea de consum, înspre activitatea de producţie şi infrastructură.

"Dacă băncile rămân cu mentalitatea din 2006-2007 nu va fi bine", a afirmat Valentin Lazea.

Economistul şef de la BNR a mai precizat că ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor este de 13%. În opinia sa, nu există un răspuns standard pentru ce ar trebui să facă băncile pentru soluţionarea acestei situaţii.

Domnia sa a precizat: "Banca Naţională nu îşi permite să dea directive băncilor comerciale. Banca Naţională nu poate să dea un sfat generic. Nu există o soluţie unică pentru această problemă".