Ţara noastră are probleme imense în ceea ce priveşte forţa de muncă, ceea ce limitează potenţialul de creştere al economiei, a afirmat astăzi Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, în cadrul unei conferinţe organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Valentin Lazea a spus: "Există câteva mituri urbane pe care le împărtăşeşte mediul politic, presa, clasa antreprenorială, angajaţii, toată lumea. Primul mit este legat de creşterea economică care trebuie să fie cât mai mare, dacă se poate peste potenţialul de creştere, chiar dacă acest fapt echivalează cu creşterea inflaţiei (...). Sunt enorm de multe persoane care afirmă acest lucru, dar care nu ţin cont de două lucruri. Primul este imposibilitatea matematică, respectiv că o dublare a PIB-ului în decurs de zece ani ar presupune o creştere medie anuală cu 7%. Poate să crească România cu 7%? Al doilea lucru de care nu se ţine cont este că, cu cât o ţară creşte ca PIB pe capita, cu atât ea se apropie de ceea ce se numeşte frontiera posibilităţilor de producţie. O ţară high-income precum România nu mai poate să mai crească cu 6% sau 7%. Creşterile de 5,5% - 6% din perioada 2001 - 2010 erau posibile atunci, la acel nivel de dezvoltare. Între 2011 - 2020 era posibil ca România să crească cu 4,5 - 5%, la acel nivel de dezvolare. Acum potenţialul nostru de creştere este între 3,5% şi 4%".
Economistul-şef al BNR a adăugat: "O ţară ca România nu poate să crească cu 5-6% (n.r. pe an) pentru că din cei trei factori care compun PIB-ul potenţial unul este extrem de limitat. Factorii sunt capital, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor. La factorul numit forţă de muncă avem probleme imense. Pe partea de demografie, pe partea de educaţie, pe partea de migraţie. Acest factor este extrem de limitat".
Valentin Lazea a punctat că, potrivit OECD, în România rata de angajare pentru persoanele cu vârste între 15 şi 64 de ani este 63%, în timp ce media OECD este de 69%. Rata de angajare a persoanelor de sex feminim cu vârste între 15 şi 64 de ani este în România de 54%, faţă de 62% în OECD. Persoanele cu studii superioare în România sunt în proporţie de 19,7%, iar la nivelul ţărilor OECD de 41%.
"Factorul forţă de muncă fiind limitat înseamnă că, pentru a angaja lucrători va trebui să le plăteşti salarii mult mai mari decât productivitatea lor, care duce la inflaţie. Principala problemă a angajatorului român este că trebuie să plătească mai mulţi bani decât produce lucrătorul respectiv, pentru că factorul este limitat, educaţional, demografic, etc. Ideea că România poate să crească cu orice rimt este un fals", a spus economistul-şef al BNR.
Conform domniei sale, un alt mit este că deficitul bugetar nu contează, pentru că avem bani europeni la dispoziţie.
"Cei care spun acest lucru nu ştiu că banii europeni se înregistrează atât pe partea de venituri bugetare cât şi pe partea de cheltuieli bugetare. Altfel spus, dacă dăm la o parte banii europeni, veniturile bugetare sunt 27% din PIB, cheltuielile sunt 33% din PIB, iar deficitul este de 6%. Dacă luăm banii europeni în considerare, veniturile bugetare sunt 33%, cheltuielile sunt 39% iar deficitul rămâne la fel", a afirmat Valentin Lazea.
Conform economistului, un alt mit ţine de modelul de creştere bazat pe consum şi nu pe export, cum este cazul în Cehia, Polonia şi Ungaria.
"În România, consumul total al populaţiei şi al Guvernului este de 80% din PIB, în timp ce Polonia are consum 75% din PIB, Ungaria de 70% şi Cehia de 67% din PIB. Gândiţi-vă ce ar însemna dacă acest model mult adulat şi lăudat de consumerism din România ar fi puţin mai moderat şi dacă consumul ar fi nu 80% din PIB ci 75%, diferenţa de 5% mergând în exporturi. Pentru că astăzi avem 80% consum, 26% investiţii şi minus 6% este exportul net. Dacă am avea 75% consum, 26% investiţii, automat exportul net ar fi de minus 1%. Dar poate cineva să se atingă de viţelul sacru al traiului pe consum în România? Să nu ne imaginăm că odata intraţi în OECD ne vom schimba obiceiurile, mentalul, iar rezultatul va fi pe măsură", a punctat Valentin Lazea.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.05.2024, 21:13)
Lipsa capitalului este eterna problema a cetățenilor romani. Nu știm sa facem capital, fiind consumatori în cea mai mare parte.
1.1. Intr-o economie saraca (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2024, 08:53)
Intr-o economie saraca acumularea de capital e greoaie intrucat nu-ti acoperi nici cheltuielile de baza.
Plus ca, noul sistem progresist nu are nevoie de capitalisti marunti ci de salariati
2. Boss, probleme imense în ceea ce priveş
(mesaj trimis de Mama plagiatorilor si a shpagii cu geamantanu' în data de 16.05.2024, 21:29)
Despre ce vorbesti bre? Cu ce si cum sa sporim si sa mentinem forta de munca calificata?
Am pus ceva in locul scolilor profesionale...alea comuniste, care au disparut dupa anii '90?
Cu si mai multe taxe si impozite? Cu si mai multa impostura si hotie?
Nici macar nepalezii nu vor mai face prea multi paduchi pe aici!
Proiecte marete: autostrazi in lungul si-n latul tarii, Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, SMR-uri? Cu cine bai ciolacilor?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.05.2024, 23:46)
Multi inca parasesc Romania dezamagiti de cine si cum o conduce. Am ajuns tara specialilor si aristocratiei bugetare.Si exodul se se va accentua anul viitor, odata cu noile taxe si impozite.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2024, 12:53)
Îți spun sincer,unii spun ca sunt nebun, am o situație foarte bună...dacă vând tot strâng 1 milion de euro...SI VREAU SA PLEC!
La banii ăștia toți zic ca e bine de trait aici, DAR EU NU MAI SUPORT!
MA POATE INTELE CINEVA DE AICI? CA NU E SUFICIENT SA AI CE MANCA?