Taxa pe tranzacţiile financiare, pe care Comisia Europeană (CE) doreşte să o implementeze de la 1 ianuarie 2014, reprezintă un răspuns al factorului politic la nemulţumirile populaţiei cu privire la rolul sectorului financiar în declanşarea crizei financiare, consideră Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). "Taxa este un răspuns al politicului la nemulţumiri populare mai mult sau mai puţin justificate, care va produce efecte şi asupra ţărilor care nu o vor aplica", a declarat domnia sa, în cadrul unei dezbateri asupra consecinţelor taxării tranzacţiilor financiare asupra creşterii economice, a stabilităţii financiare şi a finanţelor publice, organizată de Banca Centrală şi Institutul European din România (IER).
În condiţiile în care băncile trebuie să îşi majoreze nivelul capitalului, pentru a respecta cerinţele acordului Basel III, să contribuie la scheme de garantare a depozitelor de sub 100.000 euro şi la fonduri de rezoluţie bancară, o taxă suplimentară ar face şi mai dificilă revenirea creditării, potrivit oficialului BNR.
Rolul taxei asupra tranzacţiilor financiare constă, în opinia lui Valentin Lazea, în sancţionarea băncilor şi a celor care le conduc, descurajarea operaţiunilor speculative şi finanţarea bugetului CE şi a fondului de rezoluţie bancară. "Pedepsirea" bancherilor care au dus instituţiile de credit în pragul colapsului, pentru ca, apoi, să încaseze sume substanţiale după ce au părăsit respectivele bănci, reprezintă un obiectiv justificat, dar care ar putea fi atins prin alte metode, conform domniei sale. Măsuri alternative şi mai eficiente reprezintă amânarea plăţilor pentru câţiva ani, acordarea de acţiuni, în locul unor sume de bani, precum şi dimensionarea corectă a sumelor plătite, cunoscute sub denumirea de "paraşute de aur", a afirmat economistul şef al BNR.
În ceea ce priveşte sancţionarea băncilor, oficialul Băncii Centrale atrage atenţia că măsura nu loveşte doar în instituţiile de credit care au apelat la fonduri publice pentru salvare, ci şi în cele care nu au avut nevoie de ajutor din partea statelor. Domnia sa recomandă vărsarea integrală la bugetul de stat a profiturilor pe care aceste bănci le obţin, precum şi divizarea lor în bănci comerciale şi bănci de investiţii. Această din urmă măsură ar putea rezolva şi problema derulării de operaţiuni speculative de către instituţiile de credit, este de părere Valentin Lazea, care susţine că anumite tipuri de operaţiuni ar putea, chiar, să fie interzise, în cazul în care sunt considerate prea riscante.
Pentru finanţarea bugetului Comisiei Europene, economistul şef al BNR vede ca fiind mai potrivite surse vehiculate în trecut, precum taxa de mediu, în timp ce susţinerea fondului de rezoluţie bancară ar putea fi realizată prin măsuri specifice, care au şanse mai mari să fie agreate la nivel transatlantic.
Comunitatea bancară europeană poartă, la rândul său, o vină importantă în adoptarea taxei, din cauză că a preferat să îngreuneze negocierile, în loc să vină cu propuneri care să aibă un impact negativ mai redus, consideră Valentin Lazea. "Mediul bancar a preferat să arunce nisip în mecanism, în loc să vină cu propuneri. Acum, să le fie de bine!", a conchis domnia sa.
• IER: "Cele mai taxate tranzacţii financiare din România ar fi cele cu titluri de stat"
Cea mai mare parte a veniturilor bugetare pe care le-ar colecta ţara noastră din aplicarea taxei pe tranzacţii financiare ar proveni din taxarea tranzacţiilor cu titluri de stat realizate pe piaţa secundară, se arată într-un raport al Institutului European din România (IER). Acest lucru ar fi o consecinţă a faptului că piaţa titlurilor de stat înregistrează volume de tranzacţionare mai mari faţă de cele înregistrate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), precum şi de cele aferente instrumentelor financiare derivate tranzacţionate de bănci, potrivit raportului. Documentul precizează: "Tranzacţiile cu instrumente financiare derivate sunt relativ puţin utilizate, fapt pentru care şi veniturile potenţiale din taxarea acestora nu sunt foarte ridicate. Efectul cumulat asupra creşterii economice depinde, însă, în mod determinant de multiplicatorul creditului şi nivelul de stabilitate financiară, în condiţiile în care procesul de dezintermediere financiară reprezintă un risc real în contextul introducerii noii taxe".
Introducerea taxei pe tranzacţii financiare în ţara noastră ar face ca investitorii în titluri de stat să solicite randamente mai mari, ceea ce ar creşte cheltuielile cu dobânzile plătite de stat, pe care IER le estimează la 70 milioane lei, pentru primul an, şi la niveluri mai mari, în anii următori. Contribuţia taxei la formarea resurselor financiare ale statului ar fi de doar 0,3% din PIB, conform estimărilor Institutului.
Oferta de credite a băncilor ar urma să se reducă în urma aplicării taxei, pentru perioada 2013-2015 fiind aşteptată o contracţie de 2% pe an, mai arată raportul. De asemenea, este posibil să crească şi costurile intermedierii financiare, în special pe componenta ratei dobânzii la credite, cu aproximativ 0,3 puncte procentuale anual, arată IER.
Şi Produsul Intern Brut ar urma să fie afectat negativ de introducerea taxei, cercetarea Institutului indicând o scădere de 0,5% în primul an de aplicare, respectiv 0,8%, în cel de al treilea an. "Dinamica economică negativă afectează, la rândul ei, capacitatea de rambursare a debitorilor, declanşând majorarea cheltuielilor cu provizioanele. Îngrijorări suplimentare apar şi din zona veniturilor nete din dobânzi. Deşi în primii doi ani ai analizei efectul introducerii taxei este uşor pozitiv, evoluţia veniturilor nete din dobânzi devine puternic negativă în al treilea an. Impactul negativ asupra rezultatelor financiare ale instituţiilor de credit ar urma să totalizeze, în perioada analizată, circa 3,5 miliarde lei", se mai arată în raport.
Comisia Europeană doreşte să introducă o taxă pe tranzacţiile financiare care au loc între companiile din domeniul financiar. Aceasta ar reprezenta 0,1% din valoarea transferurilor de acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% din cea a produselor derivate şi s-ar aplica pentru tranzacţii în care ar fi implicată cel puţin o instituţie financiară având rezidenţa într-o ţară care va adopta taxa.
Până în prezent, unsprezece state au anunţat că doresc să implementeze taxa începând cu 1 ianuarie 2014, în timp ce opt ţări se opun introducerii, iar alte opt nu au exprimat o poziţie oficială.
Susţinătorii taxei sunt Germania, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Belgia, Estonia, Slovacia şi Slovenia. În tabără, opozanţilor se află Marea Britanie, Luxemburg, Cipru, Malta, Suedia, Danemarca, Cehia şi Bulgaria. Ţara noastră nu a semnat acordul de cooperare cu privire la taxa pe tranzacţiile financiare, însă a solicitat statelor participante să îi ofere opţiunea de aderare la acesta pe viitor.
1. felicitari domnule Sarbu
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 12.06.2013, 00:47)
articolele ziarulului dvs. sunt din ce in ce mai adecvate cu cea ce cauta sa cunoasca, sa ia pulsul orice investitor care nu este atat de lenes incat sa se dea jos din pat si atunci cand nu primeste nici o oferta cu discount. Am stat intai sa citesc de mai multe ori daca domnia sa , in speta domnul Lazea nu este cumva salariatul unei banci comerciale. Astazi am avut o discutie cu domnul Jain rugandu-l sa-mi explice in cateva propozitii sloganul institutiei financiare pentru care lucreaza: Passion to Perform. Ma asteptam sa primesc un raspuns cu ezitari si cat de cat discontinuu , tinand cont de faptul ca va trebui sa improvizeze pentru ceva care nu il reprezinta. Am ramas uimit, chiar BULVERSAT dandu-mi un raspuns fluvial venit din inlauntrul fiintei sale , fiind constient ca o spune din inima. Iar noi , prin vocea domnului Lazea spunem un OMV (om mai vedea :-()) unei decizii care ne-ar fi situat de partea baricadei celor decisi sa puna un nu hotarat zonei financiare crepusculare. Cand o sa aveti ocazia intrebati cat a platit Erste Bank in Austria , Ungaria si Slovacia. Pana atunci va trimit un paragraf in ziarul derstandard.at din 16.05.2013. "Wien - Die Erste Group hat 2012 rund 244 Mio. Euro an Bankenabgaben bezahlt, davon 165 Mio. Euro in Österreich, 47 Mio. Euro in Ungarn und 32 Mio. Euro in der Slowakei, sagte Erste-Chef Andreas Treichl am Donnerstag bei der Hauptversammlung der Bank"-"Grupul Erste a platit in 2012 aproape 244 milioane Euro taxa bancara , dintre acestia 165 milioane in Austria, 47 in Ungaria si 32 in Slovacia, dupa cum a mentionat domnul Treichl la AGA". Sa intelegem din comentariul domnului Lazea ca o taxa financiara ar mari efortul statului in ceea ce privesc dobanzile la obligatiunile romanesti si o strangere a creditarii. Foarte interesant. Daca am fi avut aceleasi conditii ca cele din zona Euro, atunci cand am fi urmat ideea domnului Presedinte Basescu de a adera la zona Euro in 2015, ar fi doar o singura intrebare. Ar fi avut aceeasi parere domnul Lazea sau ar fi fost mai retinut pentru ca atunci ar fi fost mult mai simplu de comparat macroeconomica unei tari din acelasi areal monetar. Urmariti va rog discutia de la curtea constitutionala de la Karlsruhe si veti intelege chiar si in cazul in care sunt fosti colegi de studii superioare domnii Asmussen si Weidmann stiu sa-si respecte si mai ales sa APERE institutia financiara pentru care lucreaza....