"După ce a pierdut alegerile prezidenţiale fără dept de apel, chiar umilitor, Victor Ponta trage cu dinţii să-şi păstreze funcţiile de prim ministru al Guvernului României şi de preşedinte al PSD, uitând că a fost ales în ultima funcţie la congresul din februarie 2010 după ce l-a combătut pe predecesorul său Mircea Geoană că nu a avut verticalitatea şi responsabilitatea de a demisiona din fruntea partidului după pierderea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2009", scrie senatorul independent Valer Marian.
Potrivit domniei sale, Mircea Geoană a pierdut însă la o diferenţă de câteva zeci de mii de voturi în faţa unui contracandidat redutabil, care era preşedinte în funcţie , în timp ce Victor Ponta a pierdut la o diferenţă de peste un million de voturi în faţa unui debutant în politica la nivel înalt.
Într-un comunicat remis redacţiei, Valer Marian scrie: "Victor Ponta încearcă acum să se apere sau să se disculpe, ca să folosesc un termen care-i este mai propriu, cu tot felul de marote false. Una din aceste este aceea că anterior a câştigat triumfal trei runde de alegeri în calitate de lider al PSD , respectiv alegerile locale şi alegerile parlamentare din 2012, precum şi alegerile europarlamentare din 2014. Adevărul este că alegerile locale şi parlamentare din 2012 nu au fost câştigate datorită măiestriei lui Victor Ponta şi a aghiotantului său Liviu Dragnea , ci datorită votului negativ exprimat la adresa PDL şi a mentorului Traian Băsescu, precum şi datorită formulei politice magice a USL, în care şi-au investit speranţa majoritatea românilor". Potrivit senatorului, Victor Ponta mai invocă faptul că actualul guvern PSD -UNPR-PC are legitimitate politică, omiţând că alegerile parlamentare din 2012 nu au fost câştigate de aceste formaţiuni politice, ci de USL, în contextul unei parităţi de 1 la 1 ( care nu a fost agreată de majoritatea membrilor PSD) între binomurile politice PSD + UNPRR, pe de o parte, şi PNL+ PC, pe de altă parte, iar după ruperea USL a atras PC şi majoritatea parlamentarilor din PPDD în siajul principalului partid de guvernământ. "Ca atare, Ponta nu poate invoca o legitimitate constituţională conferită de ultimele alegeri parlamentare, ci şi-a constituit o majoritate parlamentară prin formule de strânsurâ, la fel cum a procedat PDL, sub coordonarea lui Traian Băsescu, după alegerile prezidenţiale din 2009, când a fost constituit grupul parlamentar al UNPR prin coptarea, pe bază de sinecură sau şantaj, a unor parlamentari din PSD, PNL si PC", continuă Valer Marian.
Acesta adaugă: "După ce a avut pâinea şi cuţitul timp de 5 ani în fruntea PSD, Vitor Ponta se trezeşte acum să purceadă la marea reformă a principalului partid de guvernământ, pe care o promisese în 2010 şi pe care nu l-a împiedicat nimeni să o înfăptuiască. Ponta nu numai că nu a reformat ci a deformat, într-un chip hidos, PSD, ca partid de centru stânga.
Redăm mai jos restul declaraţiei lui Valer Marian:
• "Control total si discreţionar asupra partidului
După o anumită democratizare şi o relativă descentralizare cunoscute sub preşedinţia lui Mircea Geoană, Victor Ponta a urmărit şi a reuşit în ultimii ani sa-şi impună un control total asupra PSD, conducând partidul mult mai autoritar şi exclusivist decât predecesorii săi Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Mircea Geoană. Comitetul Executiv Naţional al PSD, care reuneşte membrii Biroului Permanent Naţional şi preşedinţii organizaţiilor judeţene, a fost convocat tot mai rar, iar şedinţele sale au devenit pur formale, având drept scop confirmarea hotărârilor luate dinainte de preşedintele Victor Ponta. S-au rărit şi şedinţele şi deciziile Biroului Permanent Naţional al PSD, iar rolul grupurilor parlamentare ale partidului a fost diminuat substanţial, premierul Ponta promovându-şi proiectele prin liderii celor doua grupuri ( Ilie Sârbu la Senat,Mircea Duşa şi apoi Marian Neacşu la Camera Deputaţilor), precum şi prin preşedintele ultrafidelizat al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea ( acelaşi care , înaintea congresului din februarie 2010, impunea unor organizaţii judeţene ale PSD, să adopte rezoluţii de susţinere şi de menţinere a lui Micea Geoană la şefia partidului). Faţă de perioada anterioară forurile executive şi grupurile parlamentare ale PSD nu au fost consultate niciodată cu privire la formulele guvernamentale iniţiate şi conduse de Victor Ponta , majoritatea membrilor acestora aflând de numele noilor miniştri de la televizor sau din celelelalte mass-media .
Pe de altă parte, Victor Ponta i-a îndepărtat sau i-a marginalizat în cadrul Biroului Permanent Naţional al PSD pe vicepreşedinţii care au fost apropiaţi de predecesorii săi la conducerea PSD, mai ales de Mircea Geoană ( Ioan Toma, Ioan Prioteasa, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica, Ioan Chelaru, Ecaterina Andronescu). Ȋn schimb a promovat în Biroul Permanent Naţional o serie de apropiaţi ai săi sau ai soţiei sale ( Dan Şova, Nicolae Bănicioiu, Titus Corlăţean, Radu Moldovan, Robert Negoiţă, Mihai Sturzu, Corina Creţu, Rovana Plumb), cărora li s-a alăturat socrul său Ilie Sârbu, membru mai vechi al BPN. Şi în fruntea organizaţiilor de tineret şi de femei ale PSD a impus doi apropiaţi ai săi, pe Mihai Sturzu respectiv pe Rovana Plumb.
După ce a devenit preşedinte al PSD, Victor Ponta a îndepărtat mai mulţi preşedinţi de organizaţii judeţene care au fost apropiaţi de Mircea Geoană ( Ioan Toma - Olt, Avram Crăciun - Arad, Gavril Mârza - Suceava, Florin Cazacu - Hunedoara, Vasile Ursache - Maramureş, Ioan Prioteasa - Dolj, Ioan Chelaru - Neamţ, Viorel Hrebenciuc - Bacău) şi a impus apropiaţi de-ai săi, în general amici din perioada în care a fost liderul organizaţiei de tineret a PSD ( TSD ), în fruntea multor organizaţii judeţene ale partidului : Remus Lăpuşan şi Aurelia Cristea la Cluj, Dorel Căprar la Arad, Gabriel Zetea la Maramureş, Cătălin Nechifor la Suceava, Adrian Duicu la Mehedinţi, Ionel Arseni la Neamţ, Claudiu Manda la Dolj. La organizaţia judeţeană Timiş a PSD l-a impus preşedinte pe un apropiat al socrului său, Titu Bojin, care a deţinut timp de 12 ani funcţia de director general la Direcţia Apele Române Banat. Actualului preşedinte al PSD Maramureş, Gabriel Zetea Victor Ponta i-a fost naş de căsătorie şi l-a impus în această funcţie drept consolare după ce soţia acestuia ( Ioana Pop ) a divorţat şi a devenit şefa sa de cabinet.
• "Reformarea" PSD cu sfertodocţi şi interlopi
Simptomatic este că, in timp ce sub preşedinţia lui Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Mircea Geoană, în fruntea organizaţiilor judeţene ale PSD au fost promovaţi în general oameni cu un oarecare ştaif ( studii superioare la zi, experienţa politică, administrativă sau managerială, fără probleme penale ), Victor Ponta a promovat o serie de lideri judeţeni cu profesii precare, studii dubioase şi probleme cu justiţia .
Astfel, preşedintele PSD Bistriţa Năsaud, Radu Moldovan, din 2012 şi preşedinte al Consiliului Judeţean, pe care Ponta l-a uns şi ţinut o vreme purtător de cuvant al partidului, a fost ospătar la cantina Liliacul şi şef de sală la restaurantul Parc din Bistriţa Năsaud, obţinând ulterior o licenţă în Management la Universitatea Bogdan Vodă din Cluj Napoca. Preşedintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar, a fost mecanic şi şofer la o firmă privată (SC Conel SA Arad) , după care a absolvit la fără frecvenţă o facultate de drept şi una de marketing. Caprar a avut afaceri în domeniul iluminatului public cu Primăria municipiului Arad şi este considerat, inclusiv de mulţi pesedişti, drept un cal troian al primarului Gheorghe Falca. Iar prim-vicepreşedintele PSD Arad, deputatul Flaviu Măduţă, a fost un prieten apropiat al fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, şi al fostului şef de cabinet al acestuia, Codruţ Marta, cu care a fost combinat în afaceri cu produse petroliere derulate în judeţele Timiş şi Arad. Preşedintele PSD Cluj Napoca, Aurelia Cristea, a fost vânzătoare de aprozar la Huedin şi a obţinut ulterior o licenţă în Management la Universitatea de Vest din Timişoara şi un masterat în Management financiar bancar la Universitatea Ecologica Bucureşti . Până la desemnarea ca ministru delegat pentru Dialog Social, aceasta nu şi-a trecut în CV experienta de aprozar şi liceul absolvit, dar a menţionat în mod fals că ar fi profesor asociat la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, în conditiile în care nu avea doctorat.
Preşedintele PSD Neamţ, deputatul Ionel Arsene a fost mulţi ani valutist în piaţa centrală din Piatra Neamţ, are studii incerte, ( declarând în CV că are "licenţa de inginer economist" obţinută la "UUMV Bucureşti"), şi este cercetat de Parchetul de pe lângă Ȋnalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru relaţii sexuale cu o minoră ( fiind filmat în timp ce întreţinea relaţii intime cu o elevă într-o cameră de hotel ) . Preşedintele PSD Timiş, Titu Bojin, a fost mulţi ani dirijorul şi profitorul afacerilor pe ape din Banat până în Oaş şi este anchetat de DNA pentru favorizarea unor firme în caliate de director general la Apele Române Banat şi apoi de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş . Preşedintele PSD şi al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, a fost muncitor la pompa de benzină, şi-a luat ulterior vreo cinci licenţe de studii superioare şi a fost arestat anul trecut pentru mai multe fapte de corupţie, printre care şi una comisă în biroul premierului Victor Ponta din Palatul Victoria. Un caz la fel de penal este cel al preşedintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, impus în funcţie de tandemul Ponta - Dragnea. Govor a fost bucătar şi ospătar la cantina IAS Satu Mare şi şi-a achiziţionat, după împlinirea vârstei de 30 de ani, o diplomă de licenţă în inginerie alimentară de la o facultate necunoscută. Anii trecuţi Govor a fost urmărit penal pentru evaziune fiscală cu acool în valoare de 341 miliarde de lei vechi şi pentru deturnare de credite bancare şi de alte fonduri în valoare de peste 30 de miliarde de lei vechi, iar actualmente este cercetat de structura centrală a DNA în mai multe dosare pentru fapte de corupţie ( licitaţii trucate, angajări preferenţiale, decontari fictive) săvârşite în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare, care au ca obiect peste 30 de milioane de euro.
Iată cum şi cu cine a realizat preşedintele Victor Ponta marea reformare a Partidului Social Democrat! Concluzia tristă este ca fostul procuror Ponta a promovat cu predilecţie în funcţii de partid indivizi sfertodocţi, dintre care unii au cochetat cu lumea interlopă, iar alţii au grave carenţe culturale sau probleme penale. Ȋn fudulia sa, Ponta s-a mândrit şi se mândreşte însă cu aceşti camarazi de partid . In schimb, Ponta i-a eliminat din partid pe potenţialii săi adversari ( vezi cazul Mircea Geoană ) sau pe colegii mai nesupuşi şi mai critici ( Marian Vanghelie, ş.a. ) şi a marginalizat o serie de polticieni social democraţi valorşi şi oneşti , ca Alexandru Athanasiu, Valer Dorneanu, Ioan Mircea Paşcu, Vasile Puşcaş, Ṣerban Nicolae, ş.a. A provocat rumoare şi nemulţumire în PSD promovarea şi cultivarea de catre Victor Ponta şi socrul său Ilie Sârbu a unor politicieni coptaţi din PDL , ca Darius Vâlcov ( fost primar de Slatina şi preşedinte al Organizaţiei judeţene Olt a PDL (promovat preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică din Senatul României, iar apoi ministru al Bugetului în Guvernul Ponta III şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta IV) , Georgică Severin ( fost senator PDL de Prahova , promovat preşedinte al Comisiei pentru cultură şi massmedia prin Senatul Romaniei ) şi Petru Filip ( fost primar PDL de Oradea , promovat preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Senatul României). A provocat nemulţumire şi faptul că , după ce a devenit şeful Guvernului, Victor Ponta a constituit şi a folosit doua echipe pentru treburi murdare, respectiv una pentru monitorizarea colegilor de partid şi şantajarea sau compromiterea potenţialilor adversari politici, condusă de consilierul său personal Constantin Adam ( general în rezervă , care a activat în cunoscutata unitate de cercetare- diversiune de la Buzău ) şi una pentru afaceri de natură financiară sau institutională, condusă de avocatul Vlad Stoica , şeful Cancelariei primului ministru.
• Adoptarea unui stil ceauşist de conducere şi de promovare în funcţii
Ȋn ultima perioadă, Victor Ponta şi socrul său Ilie Sârbu, liderul Grupului senatorial al PSD, au fost auziti lăudându-se frecvent în cercurile lor apropiate că actualul premier a concentrat în mâinile sale puteri mai mari decât orice alt şef de guvern postdecembrist, depăşindu-l inclusiv pe Adrian Năstase şi apropiindu-se de stilul autoritar de conducere al lui Nicolae Ceausescu. După cinci ani de la preluarea funcţiei de preşedinte al PSD, cel mai numeros şi organizat partid din România, şi după aproape trei ani de la preluarea funcţiei de şef al Guvernului, dovezi multiple şi concludente confirmă că premierul Ponta este adeptul unui stil de conducere autoritar, de inspiratie ceauşistă, bazat pe oameni apropiaţi din familie sau din cercul său de prieteni, constituindu-şi o adevărată camarilă.
Premierul Ponta s-a folosit şi se foloseşte de oameni apropiaţi şi fidelizaţi pentru a controla principalele instituţii ale statului, respectiv Parlamentul, Guvernul, justiţia, poliţia şi serviciile secrete. Controlul Parlamentului îl realizează prin ultrafidelul şi oportunistul Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor ( care este cameră decizională în majoritatea sferei legislative) şi prin liderii grupurilor parlamentare ale PSD din Senat şi Camera Deputaţilor, îndeosebi prin socrul său Ilie Sârbu, desemnat şef al senatorilor social-democraţi după ce a devenit preşedinte al PSD în februarie 2010. Ȋn Guvern l-a desemnat vicepremier pe probleme de apărare şi de securitate naţională, iar mai recent şi ministru de interne, pe naşul său de la prima căsătorie, Gabriel Oprea, care are sarcina de a controla Armata, Poliţia, Jandarmeria şi serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a controla justiţia l-a desemnat ministru de resort pe fostul său coleg de la Parchetul General, Robert Cazanciuc, cu care este şi rudenie prin alianţă, acesta fiind căsătorit cu o verişoară primară de-a sa. Totodată, premierul Ponta i-a propus în anul 2013 în funcţie pe actualul procuror general al României, Tiberiu Niţu, care i-a fost coleg de facultate, precum şi pe ex-procurorul şef DIICOT Alina Bica şi pe adjunctul acestuia Georgiana Hosu, care i-au fost ambele colege de facultate şi apoi la Parchetul de pe lângă Ȋnalta Curte de Casaţie si Justiţie.
Primul ministru Victor Ponta a mai promovat în Guvern o serie de prieteni apropiaţi, ca Dan Ṣova (la Ministerul Marilor Proiecte de Infrastructură şi apoi la Ministerul Transporturilor), Nicolae Bănicioiu (la Ministerul Tineretului şi Sporturilor şi apoi la Ministerul Sănătăţii), Titus Corlăţean (la Ministerul Justiţiei şi apoi la Ministerul de Externe) sau Aurelia Cristea ( ministru delegat pentru Dialog Social) ori prietene ale soţiei sale, ca Rovana Plumb (la Ministerul Mediului şi apoi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) sau Doina Pana ( ministru delegat pentru Dialog Social şi apoi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii). Se poate spune că toti aceştia sunt multilateral pregătiţi din moment ce în numai doi ani au fost găsiţi potriviţi pentru doua ministere fiecare. La remaniera provocată de ruperea USL, premierul Ponta a desemnat o serie de miniştri tineri, fără anvergura politică sau profesională, pe care să-i poată domina şi controla cât mai uşor, ca, de exemplu , fostul ministru al Finanţelor , Ioana Petrescu, şi fostul şef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici .
Pe de altă parte , şeful Guvernului a profitat de relaţiile sale apropiate cu până recent directorul SRI George Maior, coleg şi prieten din tinereţea PSD-istă, care i-a fost şi naş la căsătoria cu Daciana Sârbu. Ponta şi-a numit un alt prieten de familie, respectiv pe Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, controlând astfel unul dintre principalele canale media naţionale. Ponta i-a impus pe contestatul ex-senator Toni Greblă , cu care a fost coleg de circumscripţie parlamentară în judeţul Gorj, judecător la Curtea Constituţională şi pe amicul său deputatul Sebastian Ghită în Comisia parlamentară de supravehgere a activităţii SRI. O dovadă concludentă a guvernării de clan pe care o practica Victor Ponta este faptul că, deşi, imediat după alegerea sa în funcţia de preşedinte al PSD, a declarat că, după expirarea mandatului de europarlamentar, cariera politică a soţiei sale se va încheia, Daciana Sirbu a fost propusă şi a fost aleasă in 2014 pentru un nou mandat în Parlamentul European (în care nu s-a distins timp de 5 ani cu ceva deosebit).
Cultivarea unor astfel de mentalităţi comuniste, ceauşiste au atras asupra lui Victor Ponta oprobiul îndeosebi al generaţiei tinere din România şi al românilor din diaspora , care l-au etichetat comunist în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, cu toate că se afla doar la vârsta majoratului cand a fost răsturnat regimul totalitar comunist din ţara noastră. Pentru aceleaşi motive, premierul Victor Ponta a fost înscris în 2013 de cotidianul britanic The Guardian pe o listă neagră a autocraţilor Europei de Est, alături de preşedinţii Rusiei (Vladimir Putin), şi Cehiei (Milos Zeman) şi de premierii Turciei (Recep Erdogan) şi Ungariei (Viktor Orban). Ȋn opinia ziariştilor de la The Guardian, aceşti şefi de stat sau de guvern "împărtăşesc o intoleranţă faţă de disidenţi şi o aversiune pentru pluralism". Potrivit ziariştilor britanici, aceşti lideri din Europa de Est folosesc instrumente de control diversificate, de la autorităţi de reglementare fiscală afiliate politic la omogenizarea mass-media sau aparitia unor mijloace de informare private, deţinute de oameni de afaceri care depind, în activitatea lor, de contracte încheiate cu statul. După cum se ştie The Guardian este un ziar de stânga, apropiat de Partidul Laburist din Marea Britanie, al cărui lider proeminent a fost ex-premierul Tony Blair, mai noul idol politic al lui Victor Ponta".