Probabil că inflaţia a atins maximul, dar asta nu înseamnă că Rezerva Federală şi alte bănci centrale o pot readuce către ţintă fără pagube economice semnificative, spune Philipp Hildebrand, vicepreşedintele BlackRock, într-un interviu pentru Bloomberg, scrie Business Insider.
Hildebrand, care a fost guvernatorul elveţian al Fondului Monetar Internaţional, este de părere că scăderea preţurilor implică un cost ridicat pentru Fed, deoarece dobânzile necesare pentru a reduce inflaţia la ţintă ar fi foarte mari. În luna mai, rata anuală a inflaţiei din SUA s-a ridicat la 8,6%, cea mai mare din decembrie 1981 şi peste previziunile pieţei de 8,3%.
"Nu vom ajunge la 2% fără daune semnificative pentru economia reală", a spus vicepreşedintele BlackRock, conform sursei menţionate, punctând că "ţinta de inflaţie a Fed-ului poate duce ţara în teritoriul unei recesiuni profunde".
Hildebrand s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea băncii centrale americane de a reuşi o aterizare uşoara (o încetinire a activităţii economice fără intrarea în recesiune), adăugând că, în opinia sa, politica scăderii inflaţiei pentru a menţine economia stabilă s-a încheiat. Cu toate că Fed-ul a menţinut inflaţia la un nivel constant de 2% în cea mai mare parte a deceniului precedent, Hildebrand crede că este puţin probabil ca scenariul să se repete, având în vedere că în prezent inflaţia este cauzată de constrângerile ofertei şi nu de cerere, conform Business Insider.
Chiar dacă este de părere că, probabil, inflaţia se află la maxim şi urmează să scadă, vicepreşedintele BlackRock a subliniat că Statele Unite sunt departe de a reduce ratele dobânzilor şi cu atât mai puţin de eliminarea temerilor de recesiune.
"Costul readucerii inflaţiei la 2% este acum foarte foarte mare", a spus Hildebrand, speculând că Fed-ul s-a confruntat cu o decizie grea - fie reducerea inflaţiei cu orice preţ, fie tolerarea preţurilor mari pentru moment.
La începutul acestei luni, Rezerva Federală a optat pentru ridicarea a ratei dobânzii-cheie cu 75 de puncte de bază, cea mai mare creştere din 1994, în condiţiile în care inflaţia se află la maximul ultimilor 40 de ani. Următoarea şedinţă de politică monetară a băncii centrale americane este în luna iulie.
Înăsprirea politicii monetare a Fed-ului a fost probabil elementul cheie al evoluţiei pieţei acţiunilor din ultimele luni, în condiţiile în care banca început ciclul creşterii dobânzii, dar în acelaşi timp încearcă să evite intrarea în recesiune a economiei Statelor Unite. Conform CNBC, aşteptărilor membrilor FOMC (Comitetul Federal al Pieţei Libere) plasează rata de referinţă a Fed-ului la 3,4% până la sfârşitul anului, faţă de intervalul actual de 1,5%-1,75%.
De la începutul anului şi până marţi, 28 iunie, indicele S&P 500 avea un declin de circa 20%, în timp ce pentru Dow Jones scăderea era de 15%. Nasdaq Composite, al companiilor de creştere ce activează în sectoare intensive în cunoaştere şi ale căror evaluări sunt mai sensibile faţă de mişcările dobânzilor, avea un recul de 28,5%, fiind situat în ceea ce generic se numeşte teritoriul "bear".