VICTIMA PRIMULUI FURT DIN CUTIILE DE VALORI:  "Banii fizici sunt de mai mare ajutor în perioadă de criză"

Banii fizici sunt de mai mare ajutor în perioadă de criză, motiv pentru care oamenii aleg să nu îi ţină tot timpul în depozite bancare, ne-a declarat avocatul George Moloman, care, în urmă cu un an, reclama că îi fusese fraudată caseta de valori de la o agenţie din Bucureşti a Romanian International Bank (RIB), de unde i-au fost sustrase patru lingouri de aur şi suma de 20.000 euro. Ancheta este în curs de soluţionare, fiind deja începută urmărirea penală "in rem".

Domnia sa a continuat: "Sunt persoane care preferă să ţină banii în casete de valori, mai ales în perioade de criză, pentru a avea acces foarte uşor la ei. Oricând poate să apară un chilipir pe piaţa imobiliară şi nu numai, astfel că, în perioade de criză, poţi specula dacă ai bani cash. Asta se întâmplă acum în România: vezi o executare, te duci repede, iei bani şi ai cumpărat. Pe de altă parte, în perioada 2008-2009, se spunea că euro se prăbuşeşte. În astfel de cazuri, oamenii se gândesc automat la ce s-ar întâmpla în caz de faliment. Banca nu garantează decât pentru o anumită sumă. Acesta fiind spuse, a-i întreba pe clienţi de ce nu îşi ţin banii în depozite, mi se pare o lipsă de respect faţă de ei".

La scurt timp după reclamarea furturilor în Piteşti, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ne declara că banii lichizi nu ar trebui ţinuţi în casete de valori. Domnia sa preciza: "Cel mai sigur sistem de a păstra banii este contul de depozit şi nu sala de casete. Cel care îşi pune banii în depozite, primeşte dobândă de la bancă. În sala de casete plăteşte comision ca să îşi ţină banii acolo".

"Mi-e greu sa cred că un funcţionar din bancă ar putea fura din casete, în cele 12 cazuri din Piteşti. Trebuie să fii nebun", ne-a mai precizat avocatul George Moloman, (dar nu este exclusa implicarea vreunui angajat al bancuu) reiterând, astfel, spusele lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "Am dubii că ar fi vorba de un angajat al băncii; trebuie să fii nebun să comiţi un furt de acest fel", ne-a declarat domnia sa, la scurt timp după sesizarea reclamaţiilor din Piteşti.

Parchetul General a anunţat zilele trecute că a preluat cazurile de furturi din casetele de valori reclamate la BCR Piteşti şi Raiffeisen Bank Ploieşti în ultimele luni.

Contact de ziarul BURSA, pentru a ne explica de ce nu a fost preluat şi cazul domniei sale de către Parchetul General, George Moloman ne-a declarat: "În dosarul meu, urmărirea penală este mult mai avansată. Deja s-au făcut mai multe acte de urmărire penală, destul de multe audieri, transfer de imagini, test poligraf, expertiză. Cred că din acest motiv nu a fost preluat şi cazul pe care l-am reclamat eu. În altă ordine de idei, cazurile din Ploieşti şi Piteşti, ca timp şi mod de operare, sunt foarte similare, în timp ce la mine vorbim de un caz singular. Acolo cred că a operat cineva din afara băncii, în colaborare cu cineva din bancă. În ceea ce mă priveşte, sunt convins că vinovatul care a operat este doar o persoană din interior".

• George Moloman: "Preluarea cazurilor din Piteşti şi Ploieşti de Parchetul General nu reprezintă o tentativă de muşamalizare a ce s-a întâmplat"

Avocatul consideră că acţiunea Parchetului nu reprezintă o încercare de muşamalizare a cazurilor. Avocatul ne-a precizat: "Tot poliţia va face treaba, doar că nu o va face Parchetul de pe lângă un Tribunal din provincie, ci Parchetul General. Acel procuror are mai multe parghii de anchetă. Lucrează direct cu SRI, cu Serviciile Secrete, cu ofiţeri specializaţi. Eu am convingerea că se va descoperi foarte repede cine se face vinovat de fraudarea casetelor de valori. Deja ei au un avantaj faţă de cazul de la Bucureşti, pentru că au nişte imagini. La mine nu ştiu în ce măsură imaginile sunt valabile, pentru că s-a descoperit furtul după aproape două luni. Înregistrările sunt stocate pentru o perioadă de maxim 30 de zile, iar eu nu mai verificasem caseta de 55 de zile".

Domnia sa ne-a explicat că angajatul RIB care este suspectat a picat testul poligraf făcut de cei de la Poliţia Capitalei, însă acest lucru nu constituie probă suficientă. Avocatul ne-a precizat: "Conform Codului de Procedură Penală, este doar indiciu. Dar eu mă aşteptam ca, în urma acestuia, să îl aresteze. Însă nu fac eu ancheta. Am ales să vorbesc acum pentru că am văzut ce s-a întâmplat la Piteşti şi eram convins că după mine avea să se mai întâmple odată şi odată, pentru că, după un an de zile, băncile nu au schimbat nimic. Acest lucru mă intristeaza".

George Moloman ne-a mai spus că nu crede că oamenii ar fi ascuns adevărul cu privire la conţinutul casetelor de valori. Domnia sa ne-a mai transmis: "Eu pot face dovada ca am cumparat ligourile, dar nu pot să demonstrez că am avut lingourile acolo, în casetă. Şi aceasta va fi o problemă. Angajatul băncii mi-a spus, fără nicio rezervă, că nu se va rezolva nimic şi că nimeni nu mă va crede. Latura penală poate se va rezolva, dar sunt şanse ca latura civilă să nu se soluţioneze foarte uşor. Trebuie dovedit că existau bunurile reclamate în casete. Va fi greu. În proporţie de 99%, eu cred că cei care au reclamat furturile în Piteşti şi Ploieşti nu au minţit. Este ceva psihologic. Dacă ştim sigur că nu putem ajunge pe lună, de ce am minţi şi am spune că am fi fost? În mod similar, dacă ştiu sigur că nu se poate frauda o casetă, de ce aş declara că ar fi fost fraudată? Pentru că nici eu nu cred, sau cel puţin nu credeam până acum un an".

După 12 reclamaţii în Piteşti şi două în Ploieşti, privind fraudarea de casete de valori la două bănci, Parchetul general a anunţat că va prelua cazurile. Instituţia a transmis, printr-un comunicat:

"Prin rezoluţia din data de 05.11.2013, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în temeiul art.209 alin.41, preluarea a două cauze de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti în care se efectuează cercetări cu privire la furtul unor sume de bani şi bunuri din casetele de valori închiriate la 2 unităţi bancare.

Considerentele care au stat la baza preluării au vizat complexitatea cauzei, dată de faptul că infracţiunile au fost săvârşite pe raza a două judeţe, coroborată cu prejudiciul ce depăşeşte suma de 2.500.000 euro, impactul mediatic al cauzei, precum şi soluţionarea cu celeritate a acesteia.

Cauza a fost înregistrată la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmând a fi efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat".