VIDEO Peste patru negocieri pe zi între consumatori şi bănci, în 2024; O treime din cereri vizează evitarea unui proces în instanţă

La finalul celui de-al treilea trimestru din 2024, numărul negocierilor dintre consumatori şi bănci în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a ajuns la 815, cel mai mare număr din cei aproape 9 ani de activitate ai Centrului.

În perioada analizată, numărul dosarelor de negociere îl depăşeşte pe cel din tot anul 2023. În 95% dintre negocierile încheiate până acum, părţile s-au împăcat. Doar în 40 de cazuri consumatorii, băncile sau ambele părţi nu au agreat soluţia propusă de conciliatorii CSALB.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, subliniază: "Am observat un fenomen interesant în activitatea de negociere a băncilor desfăşurată în cadrul CSALB. Dacă în 2023 au existat 290 dosare aflate pe rolul instanţelor şi care au fost rezolvate amiabil cu ajutorul conciliatorilor, acest an arată un interes mai mare în anticiparea situaţiilor cu potenţial litigios. Astfel, numărul dosarelor care au venit din instanţă a scăzut până la aproximativ 100 de cazuri, în schimb a crescut numărul cererilor în care consumatorii se adresează băncilor prin intermediul avocaţilor. Ceea ce arată că părţile sunt la un pas de litigiu, dar încearcă să rezolve problema amiabil, prin intermediul CSALB. Mai mult de o treime dintre cele 2.050 de cereri adresate băncilor, de la începutul anului, au venit prin intermediul avocaţilor. Astfel, nu doar la nivelul unor bănci au fost manifestate asemenea atitudini de evitare a proceselor lungi şi costisitoare, ci şi la nivelul unor avocaţi ai consumatorilor, care au ales cu prioritate aceste metode alternative".

Relaţia consumatorilor cu băncile este analizată şi în cadrul celui de-al 8-lea episod din seria de podcasturi realizate de CSALB pe teme financiar-bancare, în care sunt invitaţi Doru Bulată, consilierul preşedintelui Exim Banca Românească, şi Vasile Nemeş, conciliator CSALB.

Performanţa activităţii de creditare este şi performanţa clienţilor, spune Doru Bulată, adăugând: "În ce moment mă duc la bancă? În primul rând, atunci când am bani. În al doilea rând, atunci când am nevoie de bani. Activitatea bancară este definită ca atragerea de depozite şi oferirea de credite. De aceea, performanţa activităţii de creditare este şi performanţa clienţilor, a celor care se împrumută. Clienţii înţeleg produsele şi serviciile bancare, dar înţeleg şi faptul că deciziile privind angajarea unui credit le afectează securitatea pe termen mediu şi lung. Din ultimele rapoarte ale Băncii Naţionale a României vedem că rata creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar nu depăşeşte 2,49% în luna iulie. Totalul creditelor populaţiei în luna iulie 2024 este de 36,8 miliarde de euro, în timp ce soldul depozitelor este de aproape două ori mai mare, de 71,6 miliarde euro, echivalent. Astfel, avem o imagine a relaţiei dintre clienţi şi instituţiile bancare: o relaţie bazată pe încrederea dintre cele două părţi, atât în activitatea de creditare cât şi în atragerea depozitelor."

Specialistul a subliniat: "Relaţia cu banca este dependentă de bunăstare şi de educaţia financiară. Incluziunea financiară reprezintă calea de a avea acces la serviciile şi produsele furnizate de sistemul financiar: deschiderea unui cont, plăţile pe care le facem, economisirea, creditarea. Gradul de incluziune financiară în România este printre cele mai reduse din lumea europeană, iar pentru a schimba lucrurile avem nevoie de o abordare sistemică. Relaţia consumator-bancă trebuie să se sprijine pe trei piloni importanţi: bunăstarea economică, educaţia financiară şi accesul la sistemul financiar. Oamenii trebuie să aibă acces la un cont bancar, la produse de creditare de valori mici pentru nevoi financiare pe termen scurt în caz de nevoi urgente şi, mai ales, este nevoie de programe financiare pentru comunităţile defavorizate. Accesul la un cont pentru derularea tranzacţiilor este primul pas. Un cont curent este poarta de acces către toate produsele şi serviciile financiare. Contul facilitează viaţa noastră de zi cu zi."

În opinia lui Vasile Nemeş, ar trebui extinsă concilierea şi negocierea condiţiilor unui împrumut, înainte de acordarea sa: "Apropo de incluziunea financiară şi componenta ei educaţională, cred că ar fi binevenită, poate chiar necesară, extinderea concilierii şi negocierii condiţiilor unui credit înainte de acordarea acestuia, nu doar când consumatorul întâmpină probleme în rambursarea împrumutului. Eu, ca nevoiaş de credit, dacă-mi permiteţi exprimarea, apelez la un broker de credite pentru că n-aş putea să verific şi să compar toate ofertele băncilor din piaţă. De aceea, concilierea ar fi utilă şi în acest proces de negociere pentru diferite servicii şi produse bancare. În momentul în care suntem încă la partea de discuţii, de naştere a produsului financiar, ar trebui să negociem şi să anticipăm situaţiile dificile care pot să apară. Astfel, termenii contractuali vor lua în calcul aceste situaţii şi vor fi adaptaţi realităţii pe termen scurt şi nevoilor pe termen lung ale consumatorului. Creditul este ca o căsătorie în care problemele trebuie să se rezolve amiabil, în care depăşirea neînţelegerii se face printr-o... înţelegere. Oamenii se pot confrunta cu reducerea veniturilor, pierderea locului de muncă sau cu probleme de sănătate. De aceea, solicitantul unui produs bancar trebuie să ştie ce soluţii are la dispoziţie, încă de la începutul derulării contractului. Una dintre aceste soluţii este chiar Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare".