VIDEOCONFERINŢA ELECTROMOBILITATEA / RAREŞ HURGHIŞ, PUBLIC AFFAIRS MANAGER FUTURE ENERGY LEADERS ROMÂNIA: "Proporţia maşinilor electrice în total vânzări este aşteptată să crească la 10% până în 2024"

Proporţia autovehiculelor electrice în total vânzări auto este aşteptată să crească de la 3% în prezent la 10% în 2024, potrivit lui Rareş Hurghiş, public affairs managers la asociaţia Future Energy Leaders (FEL) România. În ceea ce priveşte performanţa şi preţul acestora comparativ cu autovehiculele cu combustie internă, este estimată ajungerea la paritate la nivelul anului 2025.

Hurghiş a precizat: "Există o concentrare foarte mare la nivelul UE a maşinilor electrice şi a staţiilor de încărcare aferente în doar câteva ţări europene. Proporţia maşinilor încărcabile electric rămâne una destul de modestă, atât în România cât şi la nivel european. De asemenea şi vânzările de maşini electrice reprezintă doar 3% din totalul vânzărilor de vehicule din România şi Europa. Dacă ne uităm comparativ, România se situează undeva la media europeană în ceea priveşte numărul de maşini electrice per punct de încărcare. Dacă ne uităm şi pe suta de km putem observa că suntem puţin în spate şi avem de recuperat. O menţiune importantă este că pandemia a impactat destul de major piaţa auto iar nivelul atins în 2019 se aşteaptă să fie atins în 2024, cu o revenire treptată. De asemenea, proporţia maşinilor electrice în total vânzări se aşteaptă să crească de la 3% la nivel actual la 10% în 2024. Momentan, 85% din parcul auto este alcătuit din autoturisme, iar la nivelul anului 2025, maşinile electrice sunt aşteptate să ajungă la paritate în ceea ce priveşte performanţa şi preţul".

Potrivit acestuia, există trei factori cheie care contribuie la accelerarea procesului de adoptare a autovehiculelor electrice.

"La factorul legislativ, ca prim element, amintim politica (europeană) pentru producătorii auto care trebuie să-şi înverzească producţia de vehicule. Maşinile pe care le produc trebuie să polueze mai puţin. Al doilea element (legislativ) sunt ţintele stabilite de către statele membre şi aici putem da ca exemplu Suedia şi Olanda, care în 2030 vor interzice vânzările de maşini cu combustie internă. Franţa se raliază acestui trend începând cu anul 2040, iar Germania începând cu 2050", arată reprezentantul FEL.

Un alt element important care contribuie la dezvoltarea acestei industrii o reprezintă şi politicile autorităţilor publice locale.

"În acest sens, la nivelul Europei, există aşa-numitele zone cu emisii reduse unde accesul maşinilor poluante este interzis sau limitat, de exemplu Bruxelles, Stockholm sau Atena. Coroborat cu aşa-numitele alerte de poluare, care atunci când poluarea depăşeşte un anumit prag interzic accesul maşinilor poluante în anumite zone. Un alt element este reprezentat de stimulentele fiscale care ajută şi înlesnesc achiziţia unui astfel de automobil", a spus Rareş Hurghiş.

De asemenea, a arătat acesta, al doilea element important este factorul tehnologic, reprezentat de baterii.

"Acestea reprezintă undeva la 25% din preţul de vânzare al maşinii şi putem observa că în ultimul deceniu preţul acestora a avut un trend puternic descrescător şi este preconizat ca undeva în 2024 să ajungă sub 100 de dolari per kwh, iar în 2030 la 65 de dolari per kwh. Comparativ, cu 2011, scăderea din 2030 ar fi de 93% a costului acestor tehnologii. Fapt ce va conduce şi la creşterea competitivităţii din punct de vedere al preţului maşinilor electrice. Un alt element important este reprezentat de comportamentul de consum, unde putem observa că aproximativ 50% dintre europeni intenţionează să achiziţioneze un autovehicul cu propulsie alternativă drept viitoare maşină. Comparativ, undeva la 30% dintre români au aceeaşi intenţie, însă 24% se orientează către maşinile hibrid", a explicat Hurghiş.

Potrivit acestuia, barierele cele mai comune împotriva achiziţiei de autovehicule electrice sunt preţul de achiziţie ridicat, infrastructura limitată de încărcare şi autonomia redusă a autovehiculelor.

Hurghiş a mai spus că în anul 2020 erau undeva la 12.000 de autovehicule electrice în România, cu estimarea că în 2025 să se atingă borna de 50.000, respectiv 300.000 la nivelul anului 2030.

"Dacă este să comparăm cu parcul auto existent, proporţia lor (va) rămâne una scăzută, cu toate că România are cel mai mare stimulent de achiziţie pentru maşinile electrice (din UE). AFM subvenţionează achiziţia de automobile propulsate alternativ şi alocă un buget important. În anul 2021 bugetul s-a dublat de la 41 de milioane de euro la 82 de milioane de euro, fapt ce va permite dublarea pieţei existente. Este foarte important totuşi ca infrastructura de încărcare să ţină pasul. În acest sens şi UE a introdus o directivă care stabileşte ca pentru fiecare 10 autovehicule electrice să existe o staţie de încărcare publică", a spus Hurghiş.