Viitorul Greciei continuă să fie indecis

Actualizare 18:13 Grecia şi creditorii din UE şi FMI nu au reuşit să ajungă la un acord pentru deblocarea ajutorului

Grecia şi creditorii din UE şi FMI nu au reuşit să ajungă la un acord pentru deblocarea fondurilor de sprijin, după ce creditorii au calificat pachetul de reforme prezentat de autorităţile de la Atena drept un set de idei şi nu un plan concret, au declarat marţi oficiali citaţi de Reuters.

Atena riscă să rămână fără fonduri în trei săptămâni, dacă nu poate convinge creditorii să furnizeze sprijin financiar.

Autorităţile elene au încercat să minimizeze faptul că nu au încheiat acordul cu "grupul de la Bruxelles" format din reprezentanţi ai UE şi FMI, afirmând că vor să încheie un acord în baza unor măsuri care să nu afecteze creşterea economică.

O sursă apropiată discuţiilor a spus că oprirea negocierilor nu este semnul unei rupturi, ci un indiciu al progreselor lente ale discuţiilor.

Subiectul disputei este lista de reforme prezentate oficialilor de la Bruxelles la sfârşitul săptămânii trecute, prin care oficialii eleni vor să arate că angajamentele lor privind disciplina financiară merită sprijin financiar.

Oficialii zonei euro au spus însă că lista prezentată de liderii eleni reprezintă un set de idei şi nu un plan complet. Un oficial european a afirmat că creditorii trebuie încă să primească lista pe care o aşteaptă.

Miercuri urmează să aibă loc o teleconferinţă a secretarilor de stat din Ministerele de Finanţe ale statelor din zona euro.

"În mod evident aşteptăm să primim lista cât mai curând posibil. Acesta este scopul discuţiilor care au loc. Să facem schimb de informaţii asupra măsurilor detaliate de reformă şi a intenţiilor", a spus oficialul european.

Surse apropiate discuţiilor au declarat luni că este foarte puţin probabil ca miniştrii din zona euro să se întâlnească înainte de jumătatea lunii aprilie pentru a debloca fonduri pentru Grecia.

Asta înseamnă că autorităţile de la Atena trebuie să facă rost de bani să plătească salariile şi pensiile la sfârşitul lunii aprilie şi să rambursele FMI o datorie de 460 de milioane de euro, pe 9 aprilie.

---

Actualizare 15:45 Tusk: "Posibil acord cu Grecia înainte de sfârşitul lui aprilie, dar nu înainte de Paşti"

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat, astăzi, în Madrid, că situaţia economică a Greciei rămâne "sub control", opinând că niciun acord dintre Atena şi creditorii ei străini nu va fi semnat înainte de Paşti, dar avansând drept posibil termen finalul lunii aprilie, scrie AFP.

Tusk a afirmat, într-o conferinţă de presă comună cu premierul spaniol Mariano Rajoy: "Procesul de evaluare a planului (grec - n.r.) este foarte complex şi nu prevăd progrese înainte de Paşti".

La rândul său, Rajoy şi-a iterat dorinţa ca negocierile dintre statul elen şi creditori să se încheie cu un succes, iar Grecia să rămână în zona euro.

În opinia oficialului de la Madrid (adesea acuzat de duritate de către guvernul grec), Atena "trebuie să înţeleagă că pentru UE este foarte important ca mesajul transmis să fie acela că regulile jocului trebuie respectate".

(Valentin Busuioc)

---

Autorităţile din Grecia au trimis, la finele săptămânii trecute, către creditorii săi internaţionali, mult aşteptatul plan de reforme, cu promisiunea că vor realiza un mic excedent bugetar anul acesta, în speranţa că vor obţine tranşa de împrumut atât de necesară ca să nu intre în incapacitate de plată.

Oficialii Uniunii Europene şi cei ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au început să analizeze propunerile Atenei, după care îşi vor da sau nu avizul pentru deblocarea fondurilor.

Noua listă înaintată creditorilor include măsuri menite să crească veniturile statului cu 3 miliarde de euro, în 2015, dar nu conţine "măsuri recesioniste", precum tăierea salariilor sau pensiilor, conform oficialilor eleni. Lista de propuneri arată că veniturile vor fi majorate prin combaterea evaziunii fiscale, privatizări şi taxe mai ridicate pentru alcool şi ţigări. În plus, unele surse citate de presa străină afirmă că Grecia a prevăzut, în plan, că va obţine cel puţin 500 de milioane de euro din privatizarea portului Piraeu. Sursele mai spun că Atena va încerca să privatizeze concesiuni operaţionale de la 14 aeroporturi regionale.

Planul Greciei prevede un excedent bugetat primar de 1,5% din PIB, anul acesta, sub ţinta de 3% stabilită în acordul existent dintre Grecia şi UE/FMI. Creşterea economică ţintită în planul de reforme este de 1,4%.

După ce a primit planul de reforme, Comisia Europeană a informat, ieri, că Uniunea Europeană (UE) şi Grecia şi-au continuat "negocierile constructive" cu privire la lista reformelor ce condiţionează reluarea ajutorului financiar acordat acestei ţări, însă "nu sunt încă pe punctul de a le finaliza".

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE) Margaritis Schinas, a afirmat: "Nu am ajuns încă acolo. Faptul că experţii celor două părţi au lucrat tot weekendul şi continuă şi astăzi (n.r. - ieri), atât la Atena, cât şi la Bruxelles, este un semn pozitiv privind hotărârea lor de a se angaja de o manieră constructivă".

În baza listei de reforme a Greciei, miniştrii de Finanţe din zona euro vor decide, în această săptămână, dacă vor fi reluate plăţile către Atena. Comisia Europeană consideră că mai sunt multe lucruri tehnice de rezolvat până când părţile vor ajunge la un acord. Chiar şi aşa, premierul grec, Alexis Tsipras, s-a declarat încrezător într-un "final fericit" al negocierilor cu zona euro.

Amintim că, la finele lunii trecute, miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogroup) au căzut de acord să-i ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să lanseze o serie de reforme.