Viitorul politic al Monei Muscă, sub semnul întrebării

Apar primele victime în urma desecretizării dosarelor clasate ca fiind de siguranţă naţională. Deputatul liberal Mona Muscă şi-a prezentat, ieri, cele două dosare de securitate după ce, în urmă cu cîteva zile, apăruseră informaţii potrivit cărora domnia sa a colaborat cu organele de poliţie politică. Parlamentarul PNL a povestit cum, în 1977, a fost contactat de un personaj care i-a cerut să ofere informaţii despre situaţia studenţilor străini din campusul Universităţii din Timişoara, unde Mona Muscă lucra ca asis-tent universitar. Individul în cauză i-a explicat că asemenea informaţii sunt strict necesare întrucît "România poate fi oricînd pusă în pericol de aceşti străini, deoarece s-ar putea ca unii să fie spioni". Conform spuselor deputatului liberal, persoana respectivă i-a comunicat că angajamente în acest sens au semnat toţi profesorii pentru că există din partea lor "o mare responsabilitate faţă de viaţa studenţilor străini, dat fiind că ei îşi transferă aici conflictele din ţările lor".

În angajamentul semnat "ca cetăţeancă a R.S.R" la 31 martie 1977, Mona Muscă afirmă că înţelege să îşi facă "datoria patriotică de a sprijini organele de securitate cu date şi anumite informaţii", în scopuri "legate de problema şcolarizării studenţilor străini". Actualul parlamentar a primit numele conspirativ "Dana". Referitor la celălalt pseudonim vehiculat în presă - "Eva" - deputatul PNL a declarat că nu a purtat niciodată un asemenea nume conspirativ. Totuşi, în cele două dosare nu se regăseşte nicio notă informativă semnată "Dana" sau "Eva", deşi în ambele se fac referi la existenţa unor informări date de "Dana".

Potrivit afirmaţiilor Monei Muscă, aceste note nici nu exis-tă întrucît domnia sa nu a elaborat niciuna, dar o serie de informări verbale legate exclusiv de şcolarizarea studenţilor străini au fost făcute prodecanului Universităţii. Fostul ministru al Culturii este însă contrazis de o notă de analiză datată 20 octombrie 1978 şi semnată de maiorul de securitate Lăcătuş Eugen. Documentul afirmă că "de la recrutare şi pînă în prezent, cea în cauză (Mona Muscă - n. red.) a furnizat un nr. de 15 note informative scrise, privind studenţii străini şi unele cadre didactice de la anul pregătitor".

Pe de altă parte, deputatul crede că desecretizarea dosarelor politicienilor e strict necesară "chiar dacă vine după 16 ani". Domnia sa este de părere că prin această acţiune "se desfac anumite complicităţi", se pot preveni manipulările şi şantajul. În cazul de faţă, opinia Monei Muscă este că "sunt unii care doresc destabilizarea" sa ca politician. "Aşa cum am luptat pentru drepturile altora, tot aşa voi lupta şi pentru drepturile mele", a adăugat doamna Muscă. Parlamentarul a mai precizat că nu are bani şi nici complicităţi politice sau economice, astfel că singura armă pe care o deţine este transparenţa.

Documentele sunt clare. Mona Muscă a colaborat cu Securitatea. Lipsa notelor informative care ar fi trebuit să fie ataşate dosarului, se poate, într-adevăr, explica aşa cum a făcut-o subiectul dosarului. Există însă şi o altă explicaţie, anume aceea privind caracterul incomplet al documentului în discuţie. Deputatul Lavinia Şandru a declarat ziarului BURSA că, potrivit cercetătorilor CNSAS, integritatea unui dosar poate fi stabilită doar de ofiţerul care l-a completat. "Mă doare sufletul, s-a prăbuşit un mit pentru mine, dar doamna Muscă a colaborat cu Securitatea", a mai precizat Lavinia Şandru, unul dintre liderii Partidului Iniţiativa Naţională (PIN). Întrebată de unde a obţinut informaţiile conform cărora Mona Muscă a colaborat cu organele de securitate, deputatul PIN a spus: "Sunt un fost jurnalist şi nu-mi dezvălui sursele". Domnia sa a aver-tizat că mai deţine informaţii şi despre alţi politicieni, "dar deocamdată e suficient".