Preşedintele rus, Vladimir Putin, încheie astăzi anul cu un summit informal al aliaţilor din spaţiul postsovietic, care a fost în 2022 scena a numeroase tensiuni geopolitice, îndeosebi ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, transmite EFE, conform Agerpres.
La summitul Comunităţii Statelor Independente (CSI), care se desfăşoară astăzi la Sankt Petersburg, participă liderii belarus, kazah, armean, azer, tadjik, uzbec, kîrgîz şi turkmen.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko este singurul care susţine făţiş campania militară rusă în Ucraina, punând chiar teritoriul ţării sale la dispoziţia trupelor ruse, aminteşte EFE. Totodată, în afara faptului că şi-au accelerat integrarea bilaterală, Minskul şi Moscova au format un batalion militar comun şi au făcut front unit în faţa presupusei ameninţări din partea NATO.
Liderul kazah Kasim-Jomart Tokaiev a solicitat ajutorul Rusiei, în ianuarie, pentru a înăbuşi o revoltă violentă, dar a refuzat public să recunoască anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene.
Rusia, Belarus şi Kazahstan au luat totodată în calcul crearea unei uniuni trilaterale a gazului la care ar putea participa şi Uzbekistanul, ca ţară de tranzit.
După un nou incident frontalier cu Kîrgîzstanul, liderul tadjik Emomali Rahmon l-a criticat dur pe Putin, în octombrie, acuzându-l că cere loialitate aliaţilor săi central-asiatici fără a oferi nimic în schimb. Rahmon i-a amintit şefului de la Kremlin că tocmai acest tip de comportament a dus la dezintegrarea Uniunii Sovietice în 1991.
În noiembrie, premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a mers chiar mai departe în a sfida Rusia, refuzând să semneze declaraţia finală a summitului Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC, postsovietică) din cauza lipsei de sprijin a Moscovei în conflictul Erevanului cu Azerbaidjanul, inclusiv în războiul din 2020 pentru controlul Nagorno-Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni.
Săptămâna trecută, Paşinian a criticat din nou Moscova, acuzând de pasivitate trupele ruse desfăşurate în Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a blocat singura şosea care face legătura dintre enclavă şi Armenia.
CSI, creată în 1991 pentru a formaliza ''divorţul civilizat'' a 11 republici sovietice, şi-a pierdut de la înfiinţarea sa doi membri - Ucraina şi Georgia, ultima aderând mai târziu -, în timp ce Republica Moldova şi-a limitat activitatea în cadrul acestei organizaţii. Cele trei republici baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - îşi declaraseră anterior independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.12.2022, 13:22)
Un summit extraordinar Putin - Lukasenko.