VOCI Cum se fură cu acte în regulă

Sintagma "băieţi deştepţi"a fost lansată de preşedintele Băsescu şi a prins că şi mie îmi place. Aceştia fac parte dintre cei, nu puţini care au învăţat toate căile prin care statul poate şi este devalizat. Cea mai sigură şi cea mai profitabilă este a furtului prin lege. Căci din păcate s-au dat şi astfel de legi şi încă se mai dau, pe ici pe colo.

Una dintre primele legi, dar cu efect mare a fost cînd în inconştienţa sau nemernicia sa a legiferat privatizarea pe gratis, prin aşa zisa lege MEBO, prin care asociaţiile PAS (ale salariaţilor) au primit prin lege dreptul de a beneficia de 50% din valoarea impozitului pe profit datorat statului pentru a plăti din acesta, atenţie! ratele la privatizare, dobânzile percepute de către FPS la privatizarea pe credit, ratele şi dobânzile datorate de către asociaţiile PAS băncilor pentru creditul necesar pentru plata avansului de 14% prevăzut în contractele de privatizare.

Pentru a beneficia de astfel de avantaje trebuia să te afli pe lista întocmită de către FPS şi aici se făcea trierea. Cei "înţelegători sau cu statut aparte" se găseau pe liste, ceilalţi nu.

Pe prevederile acelei legi s-au făcut nenumărate abuzuri. Amintesc marele scandal legat de fabrica de bere Timişorea­na, în care aşa-zişii reprezentanţi acaparaseră pachetul majoritar fără să pună niciun ban. Numai datorită alegerilor din 1996 când CD a înlocuit PSD (PDSR) la guvernare, justiţia a făcut dreptate. Datorită acestei legi, societăţi foarte importante, mai ales din domeniul comerţului exterior au trecut în proprietatea salariaţilor fără ca aceştia să scoată un leu din buzunar, sau oricum să plătească foarte puţin. "Rompetrol" Bucureşti se află printre aces­tea. În primul rând la stabilirea valorii s-au scăzut valori importante care reprezentau creanţe neîncasate din activitatea de comerţ exterior, care au fost declarate creanţe incerte, dar care în marea majoritate au fost încasate imediat după privatizare. În mod normal, dacă nu au fost luate în considerare la preţul vânzării, atunci când s-au încasat, acestea ar fi trebuit încasate de stat, mai puţin cheltuielile eventuale ale societăţii legate nemijlocit de recuperarea acestora.

Ulterior, după ce s-a consumat marea privatizare prin Programul de Privatizare în Masă (Legea 55/1995), când statul a rămas să vândă singur ce a mai rămas, a început marele jaf.

Despre "Alro" Slatina s-a scris destul în presă, deşi nu totul. S-au plătit sume grase pentru aşa-zisele studii de evaluare în vederea privatizării, în care ( tot ) aşa-zişii evaluatori, pe lângă stabilirea unui preţ absolut neconform, mai indică şi cine ar fi cumpărătorul recomandat şi încasează şi un comision gras aşa-zis de succes, dar care de fapt diminuează suma încasată de stat.

Alt caz de notorietate este privatizarea restului de 7,32% din acţiunile deţinute de către stat la BRD. Raportul făcut de către firma evaluatoare a dat o valoare de puţin peste 16.000 lei vechi, aproape jumătate din valoarea de cotaţie la Bursă. Ca să pară foarte eficienţi, în urma unei aşa-zise negocieri, preţul a crescut peste 17.500 lei dar şi cu preluarea unei creanţe a BRD la PRISMA (în valoare de aproape 9 milioane euro sau dolari - nici nu mai contează ce -, care a fost respinsă în final datorită schimbării guvernului). Drept recompensă pentru micul favor, preşedintele firmei evaluatoare a ajuns membru în consiliul de administraţie al BRD. Nimeni afară de presă nu s-a sesizat. Acum, o acţiune BRD, rezultată din comasarea a două acţiuni din vremea vânzării pachetului valorează la Bursă peste 22 lei noi, sau echivalentul a peste 110.000 lei vechi pe o acţiune vândută în 2004 cu 17.600 lei. Justificarea, în care nici copii nu cred, a fost că o vânzare pe Bursă scădea preţul. Dar o vânzare de 7,32% nu se face dând un ordin sell într-o piaţă în care se vindeau numai câteva din cele 8% acţiuni cumpărate de salariaţi sau din cele sub 4% de la o primă ofertă publică făcută în perioada de pionierat a bursei. Un astfel de pachet se pune în vânzare prin bursă la un preţ mai mare decât al pieţei, fie pe principiul primul venit primul servit până la epuizare, fie prin repartizare pro rata, dacă se acceptă oferte pe toată durata acesteia.

Raportând o creştere a preţului de 5-6% a primei oferte, băieţii deştepţi s-au pricopsit şi cu o primă barosană şi mai se laudă că au adus bani în plus statului. Exact cu asta se laudă acum cei care s-au aflat o vreme după gratii şi ameninţă cu CEDO sau alte organisme internaţionale. Metoda este veche şi patentată. După ce îndepărtezi pe incomozi punând în caietul de sarcini condiţii speciale, care cores­pund numai unei anumite firme ofertante, şi rămâi în negociere directă, întâi se negociază comisioanele şi modalităţile de plată ale acestora, care să fie cât mai greu sau imposibil de depistat, apoi preţul convenabil pentru cumpărător, urmând ca acesta să facă mai întâi o ofertă scrisă sub acest preţ, după care în urma aşa-zisului efort al comisiei de privatizare să mai crească ceva.

Şi aşa se ajunge ca din salariul de bugetar să faci o avere declarată (care nici măcar nu se ştie dacă este completă), de milionar în dolari şi euro. Bieţii băieţi deştepţi care aduc imense pagube statului făcând vânzări la 15% din valoare, după ce la prima strigare se propunea 10%, pozează în victime atunci când sunt luaţi la întrebări, iar dacă nu, îşi ţin copii la şcoli în străinătate, poartă costume care costă leafa lor pe mai multe luni şi mai mult ca sigur fac porţie celor care i-au promovat şi le asigură spatele. Nu de alta, dar să aibă şi susţinătorii de un papion la ocazii speciale.