De la 1 ianuarie prefecţii devin înalţi funcţionari publici şi nu mai au dreptul să fie membri ai vreunui partid. Cel puţin teoretic, viaţa politică ar trebui să nu-i mai afecteze - ei putînd fi schimbaţi din funcţii doar din cauza unor abateri grave şi nu ca pînă acum, la fiecare alternanţă a puterii.
Faptul că prefecţii au devenit înalţi funcţionari publici este o idee principial bună, a declarat ieri purtătorul de cuvînt al PSD, Cristian Diaconescu. El nu este de acord, însă, cu modalitatea în care s-a desfăşurat concursul de atestare pe post, modalitate pe care o caracterizează drept "verificare de dosare, urmată de un interviu de zece minute".
La sfîrşitul săptămînii trecute, toţi cei 84 de prefecţi şi subprefecţi au fost confirmaţi în funcţii, în urma unui examen de atestare pe care l-au susţinut la Institutul Naţional de Administraţie (INA). Conform vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Eugen Coifan, examenul a constat într-un test grilă şi în prezentarea unei lucrări cu o tematică specifică domeniului. Eugen Coifan a adăugat că viitorii înalţi funcţionari publici au absolvit şi cursuri de specialitate organizate tot de INA, la care au conferenţiat şi experţi străini.
Independenţa politică a prefecţilor şi subprefecţilor ridică, de asemenea, mari semne de întrebare Partidului Social Democrat. Prefecţii şi subprefecţii numiţi la începutul acestui an în funcţii şi-au dat demisia din partidele din care făceau parte pentru a putea să-şi continue activitatea în administraţie, doar trei dintre ei alegînd cariera politică. O simplă demisie nu înseamnă, însă, că renunţă la legăturile cu partidele care i-au promovat, consideră Cristian Diaconescu.
Purtătorul de cuvînt al Partidului Conservator, Bogdan Ciucă, este, la rîndul său, sceptic cu privire la independenţa politică a actualilor prefecţi. "Este greu să separi zona politicului de cea a administraţiei, mai ales cînd cei care au fost numiţi prefecţi provin din medii politice" - a declarat Bogdan Ciucă. În opinia sa, corect ar fi fost să se organizeze nu un examen de atestare pe post pentru cei care şi-au dat demisiile din partide, ci Corpul Prefecţilor să se constituie prin concurs, la care să poată participa toate persoanele care îndeplineau condiţiile legale.
Nu este clar cît de mult înseamnă demisia prefecţilor din partidele din care făceau parte. Ea poate să fie o formă mascată de control politic sau, aşa cum susţine purtătorul de cuvînt al PNL, Eugen Nicolăes-cu, se poate dovedi o "independenţă reală, pentru că nu mai depind de nici o formaţiune politică". "Este o ironie să-şi închipuie cineva că, în alt context politic, prefecţii vor fi protejaţi de noul statut" - a afirmat Cristian Diaconescu, purtător de cuvînt al PSD, sugerînd că social-democraţii vor găsi soluţii, dacă ajung la putere, să îndepărteze oamenii Alianţei. De aici se poate trage o concluzie: am "profesionalizat" corpul prefecţilor, aşa cum ne cere Uniunea Europeană. Am făcut-o, însă, în stilul nostru: cu prefecţi pe jumătate apolitici şi doar pe jumătate inamovibili.