VREMURI GRELE PENTRU AEROPORTUL OTOPENI Terminalul 2 de pasageri - finalizat abia peste şase ani

Revenirea fluxului de călători pe principalul aeroport al ţării - Henri Coandă (Otopeni) - la parametrii dinainte de pandemie ar reprezenta o problemă privind gestionarea acestora, problemă care s-ar acutiza dacă numărul pasagerilor şi al curselor aeriene înspre şi dinspre Bucureşti va creşte în următorii ani. Soluţia o reprezintă construirea unui nou terminal de pasageri, proiect iniţiat în anul 1999, dar a cărui finalizare va avea loc abia la finalul perioadei 2028-2029, potrivit declaraţiilor făcute ieri de Valentin Iordache, director Operaţiuni Aerodrom în cadrul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti şi purtător de cuvânt al companiei respective.

"Va trebui să facem eforturi pentru a găzdui noi curse aeriene, deoarece platforma de la Henri Coandă este destul de aglomerată, iar la anumite ore este foarte greu să găseşti un loc pentru a primi o aeronavă. Evident scopul pentru care există companiile aeriene este să îşi ţină avioanele în aer. Avionul la sol consumă bani, avionul în aer aduce bani; în consecinţă facem şi noi tot posibilul ca aeronavele să stea cât mai puţin la sol. De aceea, aeroportul Henri Coandă urmează să se dezvolte, să apară un Terminal 2, dar au apărut noi decalări de termene care sunt generate în principal de problemele din ultimii ani. (...) Acest context pandemic din 2020 şi 2021 ne-a dat înapoi destul de mult în ceea ce priveşte traficul de pasageri, iar asta înseamnă că va mai dura până când să atingem nivelul din anul 2019. Probabil că va fi în 2024 sau poate în 2025. Asta înseamnă şi un respiro din punct de vedere al aglomeraţiei pe terminalul existent şi suntem conştienţi că înainte de şase, poate şapte ani nu vom avea un nou terminal în funcţiune la Otopeni. Ceea ce înseamnă că, dacă vom atinge nivelul de trafic din anul 2019, vom avea o problemă. Dar, ca să nu avem această problemă, avem în curs anumite proceduri de îmbunătăţire a fluxurilor din terminalul existent - mă refer în special la zona operaţională - astfel încât să putem să procesăm un trafic egal şi chiar mai mare decât în 2019 până când vom reuşi să dăm în funcţiune acest nou terminal. Ca stadiu, poate cel mai important lucru este că exproprierile s-au încheiat, nu s-au efectuat toate plăţile pentru că nu s-au cerut încă banii de către toţi proprietarii. Este o procedură standard, destul de simplă de altfel, dar peste 80% din bani s-au plătit deja, deci terenul a fost expropriat, este în posesia noastră şi putem demara procedurile de proiectare şi execuţie pentru noul terminal de pasageri care tot proiectul va costa în jur de 800 milioane euro. Să nu uităm însă că aici includem şi alte părţi ale proiectului: vorbim şi de o suplimentare masivă a zonei tehnice, inclusiv un nou punct de control, vorbim şi de zona comercială, de hotel, de un număr foarte mare de parcări, adică peste 12.000 de locuri de parcare, plus viabilizarea terenurilor pentru zona multimodală cargo, precum şi parcul tehnologic high-tech, acestea aflându-se la nord, respectiv la sud de actuala suprafaţă a aeroportului şi pe zone de teren expropriate. Este un proiect care a început demult, în 1999 când a fost lansat ca idee de dezvoltare pe termen lung. Iată că acum începem să discutăm despre acest proiect pe termen mediu şi scurt. Sperăm ca în şase-şapte ani să avem aceste noi infrastructuri de terminal şi nu numai, şi să ţinem pasul cu creşterea de trafic. Evident, dacă vor mai apărea probleme aşa cum a apărut acum în Ucraina, care afectează traficul de pasageri, este posibil ca şi aceste termene să fie decalate pentru că nimeni nu îşi doreşte un terminal ca să îl ţină gol în timp ce plăteşte amortizări şi utilităţi, fără să îl dea în exploatare pentru pasageri", a spus Valentin Iordache, director Operaţiuni Aerodrom în cadrul CNAB, ieri, cu prilejul unei conferinţe de presă organizată de compania Wizz Air.

Domnia sa a precizat că traficul aerian a fost în anul 2020 o treime din cel înregistrat în anul 2019, iar în 2021 s-a ridicat la 50% comparativ cu traficul înregistrat înainte de pandemie.

"Acum suntem undeva la 70% din ceea ce înregistram în această perioadă în anul 2019, cu anumite zile în care traficul se apropie de cel din ziua similară a anului 2019. Sperăm să crească această valoare şi să redevenim, ca industrie, competitivi şi să acoperim pierderile pe care, în special, pandemia ni le-a produs direct sau indirect", a concluzionat Valentin Iordache.