Un proiect comun demarat între România şi Republica Moldova va pune în valoare vinul, anunţă Ministerul Turismului, Bogdan Trif, într-un comunicat de presă.
"Drumul Vinului" şi "Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt" sunt primele proiecte de turism care vor include obiective din ambele ţări, prezentate într-un produs turistic unic, potrivit sursei citate.
Ministrul Turismului, Bogdan Trif, şi directorul general al Agenţiei Turis-mului a Republicii Moldova, Stanislav Rusu, au anunţat noul parteneriat la sfârşitul unei vizite întreprinse la o cramă din satul Finţeşti, judeţul Buzău.
Potrivit ministerului, noul traseu turistic pune în valoare vinul românesc şi pe cel moldovenesc, în cadrul unui produs destinat promovării celor două ţări în pieţe importante pentru ţara noastră, precum China, Japonia şi alte ţări din Asia şi Europa.
De altfel, România şi Republica Moldova au demarat deja implementarea unei rute culturale importante pentru dezvoltarea turismului din ambele ţări, "Ruta Voievodului Ştefan cel Mare". În România, ruta cuprinde cetatea Sucevei, Putna, Palatul Culturii din Iaşi, Cetatea Neamţ, ctitorii ale voievodului din Vaslui şi alte locuri încărcate de istoria lui Ştefan. În Republica Moldova, traseul ar putea cuprinde Hrubele Lăpuşna, Mănăstirile rupestre Orhei, Cetatea construită de Ştefan de la Soroca şi Chişinău.
De asemenea, cei doi oficiali au prezentat şi noul Acord de cooperare în domeniul turismului care urmează să fie semnat între România şi Republica Moldova, document aflat deja în circuitul de avizare interministerial din ambele ţări.
Comunicatul mai precizează că Bogdan Trif şi Stanislav Rusu au identificat împreună o soluţie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a celor două ţări, anume, turismul.
România şi Republica Moldova, prin parteneriatul încheiat în domeniu, îşi propun valorificarea la maxim a potenţialului turistic comun al celor două ţări, mai transmite ministerul.
PRODUCŢIA EUROPEANĂ DE STRUGURI
• România: multe podgorii, puţină viţă
Suprafaţa de 3,2 milioane hectare reprezintă doar 1,8% din suprafaţa totală agricolă utilizată. Cu toate acestea, Uniunea Europeană deţine aproximativ 45% din suprafaţa totală a lumii cu viţă de vie, conform datelor publicate de Eurostat.
Dintr-un număr total de 17 cultivatori de viţă de vie în Uniunea Europeană, trei state membre acoperă aproximativ trei sferturi (74,1%), din suprafaţa exploataţiei cu viţă de vie, acestea sunt Spania, Italia şi Franţa.
Numărul total al exploataţiilor agricole cultivate cu viţă de vie a fost de 2,5 milioane, dintre care, mai mult decât o treime (34,4%, corespunzând unor 0,9 milioane de exploataţii) au fost localizate numai în România, indicând o suprafaţă medie restrânsă cu viţă de vie per exploataţie. Spania (0,5 milioane sau 20,8%) şi Italia (0,4 milioane sau 15,3%) constituie o altă treime din exploataţiile viticole din UE.(Vlad Dobrea)