XTB: Europa, în umbra Wall-Street. SUA deţin peste 60% din capitalizarea bursieră globală

Importanţa Europei în economia globală este în declin, o tendinţă evidenţiată atât de scăderea cotei sale în PIB-ul mondial, cât şi de performanţa slabă a pieţei bursiere europene.

Piaţa de capital subdezvoltată din Europa nu oferă suficientă motivaţie companiilor să se listeze pe bursele europene. Acest lucru împreună cu alţi factori precum lipsa de capital de risc sau lipsa de companii tehnologice afectează negativ performanţa economică din Europa, se arată într-o analiză XTB, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale.

În mod obişnuit, economiile emergente tind să crească mai rapid decât cele dezvoltate. În jurul anului 1980, ţările din Uniunea Europeană reprezentau aproape 30% din economia globală, însă această pondere a scăzut la doar 17% în prezent.

Ponderea Statelor Unite a fluctuat considerabil, dar a revenit la un nivel similar cu cel din 1980, situându-se în jurul valorii de 26%.

Piaţa bursieră europeană, odată cea mai mare din lume, a cunoscut o reducere considerabilă a dimensiunii sale.

În 1900, acţiunile din Regatul Unit reprezentau 24% din capitalizarea globală, Germania deţinea 12,6%, iar Franţa 11,2%. Astăzi, procentele au scăzut drastic: Regatul Unit la 3,7%, Germania la 2,1%, şi Franţa la 2,8%.

În schimb, ponderea Statelor Unite, care era de 14,5% în 1900, a crescut acum la peste 60%. Dezvoltarea solidă a pieţelor de capital din SUA a fost un factor esenţial în creşterea economică a acestei ţări, ceea ce explică de ce multe companii europene preferă să se listeze pe bursele americane, subliniază analiştii XTB.

Declinul pieţei bursiere europene este evident atât în scăderea valorii acţiunilor, cât şi în performanţa generală modestă.

Deşi în Europa companiile se remarcă printr-o distribuţie mai generoasă de dividende, în comparaţie cu SUA, unde fondurile sunt în mare parte reinvestite sau utilizate pentru răscumpărări de acţiuni, până în 2009, evoluţia bursieră a ambelor regiuni a fost relativ similară. După această perioadă, acţiunile europene au stagnat, în timp ce cele americane au crescut semnificativ.

Primele cele mai mari nouă companii globale după capitalizarea de piaţă sunt din SUA.

Prima companie europeană, Novo Nordisk, se află pe locul 19, iar prima companie tehnologică europeană, ASML din Olanda, pe locul 25.

Cu excepţia ASML şi SAP din Germania, sectorul tehnologic european este aproape inexistent pe pieţele bursiere. În Europa, domină companiile cu o vechime de peste 50 de ani, spre deosebire de SUA şi China, unde companiile tehnologice tinere sunt printre cele mai mari din lume, mai arată analiştii XTB.

Europa rămâne în urmă şi în industria cipurilor, cu excepţia ASML (Olanda) şi Arm (Marea Britanie), deţinătoare de brevete pentru arhitecturi de cipuri. În rest, proiectarea şi producţia sunt dominate de companii din SUA, Taiwan, Coreea de Sud şi China.

Fie că vorbim de brevete totale, de inteligenţă artificială sau de tehnologii digitale avansate, SUA domină şi continuă să crească, iar Europa se află pe locul al patrulea. China se dezvoltă rapid, Japonia este pe locul al treilea. În context, Europa are de 3,5 ori mai mulţi locuitori decât Japonia şi cu 100 de milioane mai mulţi decât SUA, ceea ce ar face ca performanţa să pară şi mai slabă dacă ajustăm cifrele per capita.

Lipsa investiţiilor şi a capitalului de risc în Europa este accentuată, continentul găzduind companii din sectoare tradiţionale, care, deşi stabile, nu sunt inovatoare.

Companiile americane conduc atât la CAPEX (cheltuieli de capital), cât şi la cheltuielile de cercetare şi dezvoltare. Graficul de mai jos, care prezintă companiile cu cele mai mari cheltuieli în cercetare şi dezvoltare până în mai 2024, ilustrează clar această dominaţie, similară şi în cheltuielile de capital, unde marile companii tehnologice americane au un rol major.

Un alt factor cu impact asupra stagnării sau creşterii mai lente a economiei europene este numărul de ore lucrate. Acesta a scăzut semnificativ în Europa, reflectând tendinţa societăţilor mai bogate de a valoriza timpul liber.

De exemplu, în ultimii 50 de ani, numărul anual de ore lucrate în Germania a scăzut cu aproximativ o treime, ajungând la 1.300, în timp ce în SUA a rămas aproape constant, în jurul valorii de 1.800 de ore.

Europa rămâne în urmă în multe domenii, dar există câteva domenii în care suntem încă un jucător relevant sau în care poziţia noastră este chiar în creştere. Unul dintre acestea este domeniul modei şi al bunurilor de lux - unde domină companiile franceze, britanice, italiene şi elveţiene, punctează analiştii XTB.

Totodată, Europa este una dintre cele mai bogate şi sigure regiuni ale lumii, oferind securitate, energie stabilă, hrană şi apă curată. Ne numărăm printre cei mai fericiţi 10-20% din populaţia globală, muncim puţin, trăim sănătos şi ne bucurăm de un confort fără precedent, la care generaţiile trecute puteau doar visa. Deşi viaţa în Europa, ca şi în alte părţi ale lumii, este mai bună ca oricând, este esenţial să recunoaştem cum se schimbă poziţia noastră pe scena globală.