Creşterea francului elveţian nu are nici un impact asupra debitorilor ipotecari cu credite în valută din Ungaria, ne-au declarat reprezentanţi ai Biroului de Comunicare al premierului Victor Orban, precizând că decizia de săptămâna trecută a Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB) a confirmat că măsurile guvernului Orban, având ca scop reducerea poverii datoriilor în valută din Ungaria, au fost relevante.
În opinia oficialilor ungari, Banca Naţională a Elveţiei a declanşat o volatilitate extremă a cursului pe pieţele valutare şi forintul maghiar s-a depreciat semnificativ în raport cu francul elveţian.
Reprezentanţii Biroului de presă al premierului Victor Orban ne-au declarat: "Aceste evoluţii arată că a fost decizia corectă să fixăm cursul de schimb pentru rambursarea creditelor ipotecare în valută în decembrie anul trecut. În cazul creditelor denominate în franci elveţieni şi în euro, cursurile de schimb respective au fost stabilite la CHF/HUF 256,5 şi EUR/HUF 309,5, ceea ce i-a scutit pe debitorii în valută de datorii suplimentare care, la momentul respectiv, reprezentau peste 500 miliarde de forinţi.
În ce priveşte datoria guvernamentală, Agenţia pentru Administrarea Datoriei de Stat (ÁKK) converteşte datoria externă denominată în valută în euro; de aceea, aprecierea francului elveţian nu influenţează substanţial valoarea globală a datoriei. Datoria guvernamentală locală denominată în franci elveţieni, care a fost asumată anul trecut de către stat, a fost rambursată în avans de către ÁKK; drept urmare, aceasta nu ridică nivelul datoriei de stat. Relevanţa eforturilor guvernamentale pentru reducerea poverii datoriei denominate în valută, care au redus semnificativ vulnerabilitatea ţării atât la nivel social, cât şi individual, a fost demonstrată de decizia luată recent de Banca Naţională a Elveţiei. Guvernul este decis să continue cu reducerea datoriilor, inclusiv cele denominate în monede străine. De asemenea, guvernul nu intenţionează să comenteze cu privire la fluctuaţiile ratelor de schimb".
Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt internaţional al Guvernului Ungariei, ne-a declarat, în luna octombrie a anului trecut, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate, că Guvernul ungar susţine împărţirea egală a poverii crizei, recunoscând faptul că cetăţenii Ungariei nu mai pot fi taxaţi în continuare, în timp ce instituţiile financiare şi multinaţionalele extrag profituri uriaşe din ţară.
Potrivit domniei sale, pe piaţa ungară existau aproximativ 750.000 de aşa-numite credite toxice - în valute străine, care aveau un efect negativ asupra vieţii de zi cu zi a 1,3 milioane de maghiari, afectând grav o parte serioasă a populaţiei şi, de asemenea, economia ei, dar în acelaşi timp furnizând profituri băncilor. Oficialul maghiar ne-a declarat atunci: "Guvernul Orban a luat mai multe măsuri ca să uşureze situaţia, reuşind să reducă numărul de astfel de credite în mod semnificativ, adoptând legea de compensare a creditelor, cu sprijinul deplin al Parlamentului. Această lege se bazează pe decizia Kuria (tribunalul suprem) şi urmăreşte să-i despăgubească pe debitorii ale căror acorduri de credit au fost modificate unilateral de către bănci. Să-i protejăm pe debitori şi să le rezolvăm situaţia legală reprezintă unele dintre cele mai urgente probleme pentru noi".
Zoltán Kovács ne-a declarat că băncile au abuzat de poziţia dominantă şi au acţionat în detrimentul cetăţenilor obişnuiţi.
1. fără titlu
(mesaj trimis de mr X în data de 19.01.2015, 07:18)
Bancile nu sor fi protejat si ele printrun hedging?
Sau sunt protejate bancile mama si neasigurate cele locale? Ia intrebatile ce au facut impotriva riscului? Comisionul de risc pe ce lau folosit? Si daca ele nu au facut nimika, nu e normal sa preia si ele o parte din risc?