ZI ISTORICĂ PENTRU FRANC Francul creşte puternic după ce Elveţia elimină plafonul impus cursului

Francul elveţian s-a apreciat puternic ieri, pe pieţele externe, faţă de euro şi dolar, după ce Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a decis, în mod surprinzător, să abandoneze plafonul de 1,20 franci/euro, impus cursului de schimb în urmă cu trei ani.

În luna septembrie 2011, SNB a stabilit un curs minim de schimb de 1,20 franci pentru un euro, ca să lupte împotriva aprecierii monedei naţionale, respectiv să contracareze ameninţările de recesiune şi deflaţie.

"Această măsură excepţională şi temporară a protejat economia elveţiană. Chiar dacă francul elveţian este în continuare la un nivel ridicat, supraevaluarea a scăzut per ansamblu de la introducerea cursului minim de schimb", a informat SNB ieri, menţionând: "Economia noastră este capabilă să profite de această fază şi să se adapteze noii situaţii".

După anunţul băncii centrale, francul a trecut rapid peste nivelul de paritate cu moneda europeană, ajungând la 0,8052 centime pentru un euro. Totodată, moneda elveţiană s-a apreciat cu 25% în raport cu dolarul, fiind tranzacţionată la 0,74 centime/dolar.

Decizia SNB nu era aşteptată, analiştii estimând, în repetate rânduri, că banca centrală a Elveţiei nu va renunţa nici în 2015 la acest plafon, în condiţiile în care oficialii instituţiei au afirmat chiar recent că pragul va rămâne unul dintre elementele de bază ale politicii monetare ale SNB.

"Este o mişcare foarte riscantă. Se poate vedea acest lucru în reacţia pieţei, care este una extremă", a apreciat Alessandro Bee, economist la "Sarasin".

Tot ieri, SNB a decis să reducă dobânda la depozitele la vedere constituite de băncile comerciale cu 0,5 puncte procentuale, la -0,75%.

În opinia unor specialişti, SNB a fost supusă presiunilor să elimine plafonul de 1,20 franci/euro, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va lansa un program de achiziţii masive de obligaţiuni, care au dus la slăbirea monedei euro. Decizia SNB a venit cu numai o săptămână înainte de momentul la care este aşteptat să fie lansat planul BCE.

Ipek Ozkardeskaya, analist la "Swissquote", este de părere că decizia SNB a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni: "Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară, din ultimele zile, trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză de astăzi (ieri - n.r.). Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale".

Potrivit analiştilor de la "Capital Economics", SNB va fi obligată în curând să intervină ca să împiedice o apreciere rapidă a francului în raport cu euro.

• Acţiunile exportatorilor elveţieni, în declin semnificativ

Renunţarea la plafonului impus cursului franc/euro a adus scăderi masive la Bursa elveţiană, ieri. Indicele de referinţă SMI a coborât cu 10% la ora locală 15:18, acesta fiind cel mai important declin din 1997 până în prezent.

Scăderea a fost determinată, în primul rând, de faptul că exportatorii elveţieni vor fi afectaţi puternic de aprecierea cursului, întrucât produsele lor vor fi mai scumpe.

Titlurile "Swatch Group" AG, exportator major de ceasuri la nivel mondial, s-au depreciat cu 16%, la 383,70 franci, iar cele ale producătorului de bijuterii "Richemont" SA - cu 15,7%, la 74,75 franci.

"Decizia SNB este un tsunami; pentru industria exportatoare, pentru turism, pentru întreaga ţară. Nu am cuvinte", a declarat directorul executiv al "Swatch", Nick Hayek.

Acţiunile "Holcim" Ltd., cel mai mare producător mondial de ciment, au coborât cu 11%, la 63,90 franci.

• Monedele din Europa de Est, afectate de decizia SNB

Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de franc, ieri, iar forintul maghiar cu 15%, monedele din Europa de Est înregistrând scăderi puternice după decizia SNB de a elimina plafonul minim. Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei.

Zlotul s-a depreciat cu 16%, la 4,1968 unităţi/franc, la Varşovia, la ora 14:39, redresându-se uşor după un declin de până la 28%.

"Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei", a declarat Piotr Matys, analist la "Rabobank International" din Londra.

Zlotul, forintul, leul şi leva bulgărească au înregistrat cele mai mari deprecieri faţă de franc în rândul monedelor a 24 de state în dezvoltare analizate de Bloomberg.

În Polonia, băncile aveau în portofolii, la sfârşitul lunii noiembrie, credite ipotecare în franci elveţieni în valoare de 131 de miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari), reprezentând 46% din totalul împrumuturilor pentru locuinţe, potrivit datelor autorităţii poloneze de reglementare a pieţei financiare.

Cea mai mare expunere din Europa Centrală şi de Est a grupului bancar austriac "Raiffeisen Bank International" (RBI) la împrumuturile în franci elveţieni se înregistrează în Polonia, transmite Reuters. "Raiffeisen" a precizat că, la 30 septembrie, avea împrumuturi în franci elveţieni în valoare de 2,9 miliarde de euro în Polonia, 360 milioane de euro în România, 270 milioane de euro în Croaţia, 80 milioane de euro în Serbia şi credite acordate companiilor în Ungaria în valoare de aproximativ 220 milioane de franci.

Ungaria le-a impus băncilor, anul trecut, să transforme credite ipotecare în valută în valoare de 14 miliarde de dolari în monedă locală. Rata de schimb care va fi folosită pentru convertirea acestor credite a fost stabilită la 256,5 forinţi pentru un franc elveţian şi la 309,5 forinţi pentru un euro.

Grupul bancar austriac "Erste" a dat asigurări că decizia SNB de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro nu reprezintă o problemă pentru împrumuturile acordate de "Erste" în Ungaria.

Forintul s-a depreciat ieri cu 15% faţă de francul elveţian, la 314,505 unităţi.