ZIUA FRANŢEI / FRANCOIS COSTE, PREŞEDINTELE CCIFER: "Criza nu anulează atuurile pe care ţara noastră le are în atragerea investiţiilor străine"

Actuala criză nu anulează atuurile pe care ţara noastră le are în atragerea investiţiilor străine, este de părere Francois Coste, preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER).

În opinia conducerii CCIFER, exis­tă cinci provocări principale pe care investitorii francezi se străduiesc să le depăşească: necesitatea modernizării infrastructurilor, o mai bună predictibilitate şi stabilitate normativă, de-birocratizarea relaţiilor de afaceri cu organismele de stat, reducerea deficitului de pe piaţa muncii şi ancorarea europeană care trebuie consolidată, UE fiind pentru România o sursă esenţială nu doar de finanţare, ci şi de stabilitate.

Franţa se menţine de mulţi ani în topul principalilor investitori în ţara noastră, fiind, în 2019, cel de-al şaselea investitor străin direct la noi, potrivit datelor CCIFER. Acestea arată că, în prezent, există, pe piaţa noastră, peste 2.800 de companii cu capital majoritar francez.

Reprezentanţii CCIFER arată: "Companiile franceze au investit în România pentru că au găsit aici o pârghie pentru o creştere accelerată pe o piaţă internă care nu este saturată în UE şi, de asemenea, o pârghie pentru competitivitatea globală atunci când produc o parte din valoarea lor adăugată, produse sau servicii, în România. Apropierea culturală dintre cele două ţări este, de asemenea, un factor de încredere pentru investitorii francezi".

• Francois Coste: "Multe companii europene vor avea în vedere repatrierea în Europa a filialelor situate în prezent în Asia"

În contextul pandemiei, multe companii europene vor avea în vedere repatrierea în Europa a filialelor situate în prezent în Asia, iar România are potenţial să găzduiască astfel de investiţii, este de părere Francois Coste, apreciind: "Criza sanitară ne-a arătat că sunt de preferat lanţurile scurte de aprovizionare şi anticipez că multe companii europene vor avea în vedere repatrierea în Europa a filialelor situate în prezent în Asia. România, ca şi alte ţări estice, are calităţi pentru a putea primi aceste activităţi din domeniul producţiei sau a serviciilor. Iar pentru asta, România trebuie să-şi sporească competitivitatea. România este bine poziţionată pentru a beneficia de această tendinţă către relocare şi nearshoring, datorită talentelor sale: tehnice, lingvistice şi comportamentale şi, de asemenea, datorită poziţiei sale la întersecţia între UE, Orientul Mijlociu şi Rusia. Identificarea de furnizori reprezintă, de asemenea, o oportunitate în măsura în care companiile româneşti se poziţionează bine în termeni de calitate/cost, oferind avantajul proximităţii geografice şi culturale".

Un sector care a fost esenţial în timpul crizei este cel al serviciilor digitale, iar digitalizarea va continua să accelereze pentru a permite angajaţilor să lucreze de la distanţă, companiilor să-şi optimizeze procesele, iar clienţilor să acceseze servicii globale, mai arată oficialii CCIFER. Aceştia arată că actuala criză a forţat întreprinderile să folosească foarte mult munca de acasă pentru activităţile lor terţiare. Calitatea reţelei de telecomunicaţii din România a facilitat foarte mult acest exerciţiu, ceea ce nu a fost cazul pentru alte regiuni europene sau chiar din lume. În România, reţeaua de internet este, la ora actuală, cea mai bună din lume. "Consider că telemunca va continua să fie o practică populară şi va înlocui din ce în ce mai mult prezenţa la birou, deoarece acest model este benefic pentru sănătatea şi echilibrul de viaţă al angajaţilor, pentru mediul şi pentru productivitatea întreprinderilor", a ad[ugat Francois Coste.

Domnia sa evidenţiază că piaţa muncii din ţara noastră a fost marcată, în ultimii trei ani, de o lipsă cronică de forţă de muncă, în medie 15% din posturi fiind vacante. Criza sanitară prin care trecem fragilizează o serie de întreprinderi şi înregistrăm o creştere a şomajului, la care contribuie, de asemenea, întoarcerea în ţară a unei părţi din diaspora.

Şeful CCIFER subliniază: "Cred că relansarea economică în România trebuie să treacă, înainte de toate, prin păstrarea ocupării forţei de muncă, atunci când este posibil. (...) De asemenea, revine statului revizuirea cheltuielilor publice, cu mai puţine cheltuieli curente şi mai multe investiţii pentru modernizarea infrastructurii de transport, sănătate şi educaţie. Investiţiile publice în România sunt insuficiente din punct de vedere structural, la 2,4% din PIB, şi ar trebui să se tripleze pentru a răspunde nevoilor infrastructurii. În aceste condiţii, investiţiile publice ar reprezenta un impuls puternic pentru creşterea PIB-ului.

Pentru a spori competitivitatea şi a atrage investiţii străine, infrastructura, fie că vorbim despre transport, sănătate sau educaţie, trebuie modernizată în România. Cred că aceste sectoare vor beneficia de o alocare semnificativă de resurse din bugetele de stat şi UE în perioada care urmează. Activităţile de protecţie a mediului ar trebui să fie, de asemenea, o prioritare în următorii ani.

În 2022, România ar trebui să ajungă din nou, ba chiar să depăşească PIB-ul din 2019. Dar acest lucru depinde de capacitatea de a înfiinţa proiecte mari de investiţii publice, de a atrage şi direcţiona finanţarea externă, în special fonduri europene către sectoarele economice care vor şti să profite la maxim de ele, să implementeze măsuri de protecţie şi de sprijin economic pentru a permite întreprinderilor să revină la o rată de creştere, mai arată sursele citate, menţionând: "Acest lucru depinde, de asemenea, de capacitatea României de a rămâne atractivă pentru noile investiţii - în ceea ce priveşte nivelul şi disponibilitatea competenţelor, facilităţi pentru investitori noi, infrastructura fizică şi digitală disponibilă, competitivitatea costurilor operaţionale etc.

În acest context, Camera de Comerţ franco-română rămâne mobilizată cu toate resursele sale pentru a sprijini întreprinderile şi antreprenorii în eforturile lor de a se reinventa în confruntarea lor cu noi provocări economice şi sociale".

• Valoarea schimburile comerciale franco-române - 8,5 miliarde euro, anul trecut

Schimburile comerciale franco-române au crescut cu 0,2%, anul trecut faţă de 2018, ajungând la 8,5 miliarde euro. Soldul comercial al Franţei faţă de România este în deficit cu -15,7 milioane euro. Ţara noastră este al 23-lea client şi al 26-lea furnizor al Franţei, aceasta din urmă fiind al treilea client şi al şaselea furnizor al României, cu o cotă de piaţă de 4,9%. Importurile noastre din Franţa au crescut cu + 1,1%, ajungând la 4,2 miliarde euro, în timp de exporturile către piaţa franceză au înregistrat o uşoară scădere, la 4,3 miliarde euro (-0,7%).

Prezenţa economică franceză în România este densă, în majoritatea sectoarelor de. Stocul investiţiilor franceze este concentrat în principal în sectorul serviciilor (50,6%, 2,3 miliarde EUR), în domeniul auto, în cel al materialelor de transport (19,9%) şi în industria manufacturieră (7,1%).

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România cuprinde peste 550 de companii cu profiluri şi de talii diverse, repartizate atât la Bucureşti, cât şi în regiuni, fiind lideri de piaţă în sectoarele lor de activitate.

Francois Coste subliniază: "Prioritatea noastră este să rămânem în contact cu membrii, să înţelegem situaţia şi nevoile lor si sa contribuim împreună atât la dezvoltarea mediului de afaceri, cât şi a economiei şi a societăţii româneşti în ansamblul său. (...) În România, reţeaua de internet este, la ora actuală, cea mai bună din lume. Consider că telemunca va continua să fie o practică populară şi va înlocui din ce în ce mai mult prezenţa la birou, deoarece acest model este benefic pentru sănătatea şi echilibrul de viaţă al angajaţilor, pentru mediul şi pentru productivitatea întreprinderilor".