"ZIUA ISTORICĂ" NU A SURPRINS PE NIMENI Trei pietre atârnă de gâtul fericirii europene: agricultura, sistemul sanitar-veterinar şi justiţia

Ziua de povestit nepoţilor a trecut. Preşedintele şi Premierul s-au felicitat sobru şi au amintit că nu trebuie să ne considerăm cu sacii în căruţă. Procesul de modernizare continuă, spun cei mai importanţi oameni din stat, iar noi cetăţenii vedem asta la fiecare pas. Integrarea va fi la 1 ianuarie 2007, aşa cum am sperat, însă avantajele ei sunt la concurenţă acerbă cu problemele pe care le putem avea ca viitori cetăţeni europeni şi cu obiectivele pe care trebuie să le ducem la capăt.

După 16 ani în care ţara noastră a întârziat prea mult în procesul de reformă, cea de-a cincea extindere a Uniunii Europene invită România şi Bulgaria să facă parte din puternica uniune economică şi închide porţile pentru un interval de timp nedefinit altor aspirante. Era cât pe ce să pierdem acest tren!

• Îngrijorarea persistă. Primul raport în martie 2007

Jose Manuer Barroso, preşe-dintele Comisiei Europene a afirmat în Parlamentul European de la Strasbourg că Bulgaria şi România sunt gata pentru aderarea la UE începând cu 1 ianuarie 2007, deoarece au atins nivelul de aliniere la exigenţele legislative ale Uniunii. Îngrijorarea persistă totuşi în domenii precum agricultura, siguranţa alimentară, lupta împotriva corupţiei şi justiţia. Comisia Europeană a spus că există riscul ca agenţiile de plăţi pentru agricultură, care intermediază finanţarea cu bani europeni a dezvoltării acestui sector, precum şi Sistemul de Administrare şi Control, să nu funcţioneze până la 1 ianuarie. Agenţiile de plăţi, de exemplu, au întârzieri în ceea ce priveşte implementarea sistemului IT adecvat.

Pe de altă parte, termenele de modernizare a unităţilor de tratare a deşeurilor animaliere (care trebuiau finalizate la sfârşitul lui noiembrie) sunt foarte apropiate de data când trebuiau să fie funcţionale.

Ca atare, autorităţile române nu mai au timp să autorizeze aceste unităţi, iar Comisia Europeană să notifice autorizările.

În privinţa justiţiei, se pare că oficialii europeni au gustat din plin punerea sub acuzare a unor persoane publice în diferite dosare sub învinuirea de corupţie, din moment ce recomandă continuarea prinderii "peştilor mari". Şi Agenţia de Integritate este un organism pe care europenii îl doresc funcţional, iar în privinţa Consiliului Superior al Magistraturii, ei cred că unii membri ai CSM sunt în conflict de interese. Modificările Codurilor de Procedură Civilă şi Penală prin care persoanele juridice vor răspunde penal este un plus al sistemului juridic, crede Comisia.

Uniunea Europeană nu va scăpa din ochi ţara noastră, chiar dacă nu ne-a impus clauze de salvgardare. Cu toate acestea, Comisia va stabili un mecanism pentru verificarea progreselor din domeniile cu probleme, iar ţara noastră va face raportări regulate privind măsurile luate în aceste privinţe. Primul raport de acest fel va fi trimis Comisiei pe 31 martie 2007, iar dacă recomandările Comisiei nu vor fi luate în calcul de autorităţile de la Bucureşti, pot fi activate clauze de salvgardera sectoriale. Acestea pot împiedica semnificativ domeniile în care sunt aplicate deoarece comunitatea europeană va înceta să le mai finanţeze, iar dezvoltarea acestora va trebui făcută doar cu fonduri interne, până vom ajunge la standarde europene.

Paşii pe care ţara noastră i-a făcut de la ultimul raport din luna mai sunt cei care privesc schimbul de informaţii privind TVA şi accizele, ceea ce face ca România să nu primească restricţii fiscale. Protecţia mediului, lupta împotriva spălării banilor şi activitatea DNA sunt alte capitole elogiate de comisarii europeni.

Dincolo de acestea, Traian Băsescu a spus că "mai sunt 27 de mici capitole unde performanţa este mediocră", deşi "obiectivul a fost îndeplinit acceptabil".

Călin Popescu Tăriceanu a mai amintit şi descentralizarea administraţiei, reformele din educaţie şi sănătate, investiţiile în mediul rural care să reducă decalajele dintre regiunile ţării, precum şi capacitatea administraţiei locale să aplice şi să finalizeze proiectele cu finanţare europeană.

Cele 30 miliarde de euro care vor veni între 2007-2013 în ţara noastră prin finanţarea proiectelor reprezintă una din cele mai importante mize cu care s-a confruntat România modernă.