Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (ZMH) este un eveniment anual, care are rolul de prevenire a bolii, precum şi de conştientizare a accesului la testare şi tratament.
Un număr de 194 de state au adoptat în 2016 Strategia globală a OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) privind hepatita virală, care are ca obiectiv principal eliminarea hepatitei B şi C până în 2030. Cu toate acestea, doar câteva ţări sunt pe cale de a îndeplini acest obiectiv.
Hepatitele cronice B şi C sunt boli infecţioase care provoacă leziuni grave hepatice, cancer şi moarte. Aproximativ 325 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei B sau cu virusul hepatitei C.
Hepatitele B şi C pot genera epidemii silenţioase, care afectează mai ales copiii şi populaţiilecu risc: persoane care injectează droguri, populaţii indigene, prizonieri, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, migranţi şi persoane cu HIV/SIDA.
La nivel global, mai mult de 290 de milioane de bărbaţi, femei şi copii nu sunt conştienţi că trăiesc cu hepatită virală. Rezultatul îl reprezintă posibilitatea de a dezvolta boli hepatice fatale sau cancer la ficat, la un moment dat în viaţa lor. În unele cazuri, este posibilă şi transmiterea în necunoştinţă a infecţiei, altor persoane, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică.
În 2019, România ocupa primul loc în UE în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei virale B cu 4,4% şi locul al doilea la infecţia cu hepatita virală C cu 3,3%, scria un raport OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).
În ţara noastră, factorii de risc comportamentali constituie principala problemă în diagnosticarea şi tratarea hepatitei. Reprezentanţii organismului european se arată îngrijoraţi de "numărul mare de persoane neasigurate".
Testarea este esenţială în gestionarea acestei boli, iar actualele măsuri luate de autorităţile din România pot fi îmbunătăţite prin introducerea testării la nivelul testelor de rutină efectuate în sistemul de medicină de urgenţă.