ZIUA UNIVERSALĂ A IEI Cristina Chiriac, "Flori de Ie": "Ne-am mândrit cu draga noastră ie la Londra, New York, Viena, Abu Dhabi"

• "Costumul popular românesc reprezintă cel mai bun ambasador al României", spune doamna Chiriac

Cristina Chiriac, fondatoarea proiectului "Flori de IE", care promovează tradiţiile româneşti, a făcut, anul acesta, prezentări ale iei naţionale la Londra, New York, Viena şi Abu Dhabi. Domnia sa ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre valorificarea costumului popular românesc şi aducerea sa în ţinutele moderne de astăzi.

Reporter:: Cum a evoluat proiectul "Flori de ie"?

Cristina Chiriac: Atunci când pui pasiune în tot ceea ce faci, creşterea este naturală şi solidă. Am pornit la drum la sfârşitul anului 2014 şi astăzi, după un an şi jumătate, putem afirma cu tărie că am cucerit multe inimi.

Noi nu ne-am propus să mergem pe calea uşoară, am fost conştienţi, de la început, că poate societatea românescă, din punct de vedere economic, este prea nişată pentru acest proiect, a fost cumva provocarea noastră de a cuteza şi a reuşi. Şi astfel, alături de oameni frumoşi, pasionaţi şi dornici de a scoate la lumină frumuseţea iei şi a costumului popular, am reuşit să prindem aripi şi să promovăm ia, nu numai în ţară, cât şi peste hotare. Ne-am mândrit cu draga noastră ie la Londra, New York, Viena, Abu Dhabi, iar anul acesta, ne aşteaptă multe alte locuri şi surprize.

Reporter:: Ce ne puteţi spune despre valorificarea costumului popular?

Cristina Chiriac: Costumul popular românesc reprezintă cel mai bun ambasador al României. În el se regăsesc elemente identitare ale neamului românesc, brodate cu multă migală şi dragoste, în funcţie de fiecare zonă geografică a României. Odinioară, costumul popular reprezenta mândria şi haina de sărbătoare a românilor. Astăzi, el este scos din lada de zestre doar de adevăraţii păstrători ai valorilor autentice româneşti.

Reporter:: Cum s-a modificat ia, de-a lungul timpului?

Cristina Chiriac: Ia a fost şi va fi întotdeauna elementul central al costumului popular, trecând printr-un proces magic de creaţie. Se spune că ia a luat naştere în zona Cucuteni, unde femeile, de toate vârstele, au început a-şi ţese şi broda singure cămaşă cu altiţă, care, între timp, a luat denumirea de ie.

Ia românească este o purtătoare de tradiţii, poveşti, sentimente şi trăiri. Fiind totodată o operă de artă, în trecut, doamnele ce îşi coseau ii, cu mare grijă, cunoşteau rugăciunile potrivite ce trebuiau spuse în timpul procesului de creaţie, pentru ca aceasta să devină un veşmânt protector, cu o încărcătură pozitivă deosebită. În timp, modelele iei au trecut prin mici modificări. Odată apărute firele mai subţiri, precum inul sau borangicul, acestea au devenit materialul principal de lucru, ce în timp a fost cununat, nu numai cu fir metalic, de bumbac sau mătase, dar şi cu mici dantele, paiete sau mărgele. Astăzi, din păcate, borangicul şi firul subţire au devenit adevărate comori, fiind greu de găsit. În prezent, iile se cos, cu preponderenţă, doar pe pânză topită.

Reporter:: Ce a făcut "Flori de ie" la Viena? Cum au fost receptate iile româneşti în capitala Austriei?

Cristina Chiriac: Pe 20 iunie, "Flori de ie" şi-a prezentat noua colecţie, într-o locaţie excepţională, la Palatul Schonbrunn. Celebrând astfel Ziua Universală a Iei, am avut deosebita plăcere de a fi invitaţi în cadrul unui eveniment special, organizat de către Asociaţia Mihai Eminescu, alături de Institutul Cultural Român din Bucureşti, Ambasada României din Austria, Biroul Naţional de Turism al României din Austria şi ICR Viena. În cadrul prezentării, zece fete, alături de doi băieţi, cu toţii iubitori de românesc, au purtat cu mândrie iile noastre, fiind admiraţi de către toţi cei prezenţi, şi nu numai. Un element esenţial al prezentării a fost faptul că modelele ce au prezentat produsele "Flori de ie" au fost alese dintre membrele comunităţii româneşti din Austria, reuşind astfel ca ia românească să creeaze un impact şi mai mare asupra celor ce au admirat defilarea.

Prezentarea a avut ca scop evidenţierea frumuseţii iei româneşti în peisajul citadin al zilelor noastre.

Astfel, am reuşit să punem în valoare ia, să arătăm că este un obeict vestimentar versatil, unic, şi poate fi purtat atât în cadrul unei ţinute casual, business, sau chiar în cadrul unui eveniment special.

Reporter:: Ce planuri de viitor are "Flori de ie"?

Cristina Chiriac: Anul 2016 a început cu plimbări ale iei peste tot în ţară dar şi în afară, şi se continuă în acelaşi mod. În următoarea perioadă, "Flori de ie" va expune la Londra, Moscova şi Shanghai. Obiectivul nostru principal este acela de a promova ia românească peste tot în lume şi astfel, de a îi prezenta frumuseţea inimaginabilă, de a crea dorinţa de unicitate în diversitate. În continuare, ne dorim să înflorim alături de oameni frumoşi, curajoşi şi iubitori, că şi până acum. Suntem dornici de a duce ia peste hotare, fiind deschişi la orice provocare.

• Festivalul RomânIA autentică, în patria lui Constantin Brâncuşi

Ziua Universală a Iei este marcată zilele acestea în Gorj, prin manifestări cultural artistice ample, ce se desfăşoară la Târgu Jiu şi în Hobiţa - comuna Peştişani, locaţii legate de numele marelui artist de origine gorjeană, Constantin Brâncuşi. Punctul central este Festivalul RomânIA autentică, ce va avea loc la Hobiţa în zilele de vineri şi sâmbătă. Obiectivul principal al evenimentului este promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor româneşti, a frumuseţii meleagurilor româneşti şi, cu predilecţie, a zestrei lăsată moştenire neamului românesc de către Constantin Brâncuşi.

Târgu Jiu şi Hobiţa nu au fost alese întâmplător. Gorjul, din punct de vedere cultural, se află sub cupola Programului 2016 - Anul Brâncuşi în Gorj, care cuprinde o serie de evenimente de anvergură ce se derulează pe tot parcursul anului, pornind de la celebrarea a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor.

Sărbătoarea iei debutează la Târgu Jiu, vineri dimineaţă, la Masa Tăcerii cu obiceiuri de Sânziene urmate de o parade a iei pe Axa Brâncuşi, parade ce se vor termina cu o horă a iei în Parcul de la Coloana fără Sfârşit.

Sunt aşteptaţi să fie prezenţi câteva sute de copii şi tineri, din tot judeţul şi din Tg Jiu.

Tot astăzi, la orele 14.00, începe marele festival RomanIA autentică, unde vor fi prezenţi meşteri populari din Gorj, din diverse părţi ale României, dar şi de peste hotare. La eveniment participă ansambluri folclorice din Ucraina, Serbia, Bulgaria.

Organizatorii evenimentului Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Naţională a Antreprenorilor, Primăria Târgu Jiu, Primăria Peştişani, Asociaţia Valea Bistriţei Peştişani, Autoritatea Naţională pentru Turism.