Noul proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES) nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia, deblocarea activităţii CES neprimind nicio soluţie, partenerii sociali şi membrii societăţii civile care doresc să participe activ la lucrările CES, fiind în continuare lipsiţi de acest drept, a declarat, ieri, Florin Jianu preşedintele CNIPMMR.
Guvernul României a adoptat în cadrul şedinţei din 29 noiembrie 2016 proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea reprezentanţilor României în Comitetul Economic şi Social European. CNIPMMR a făcut propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice şi al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică şi pentru dialog civic.
Domnia Florin Jianu a spus: "Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcţia de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE)". CNIPMMR susţine, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege conţine numeroase disfuncţionalităţi, acesta nereuşind să rezolve problemele reale care împiedică funcţionarea acestei instituţii: "Principala cauză a nefuncţionării CES-ului este reprezentată de constituirea şi convocarea noului plen al CES, deoarece în forma iniţială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen şi îşi continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situaţie controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască. Deşi prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziţii, în mod suprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: «Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic şi Social aflat în funcţie, secretarul general convoacă prima şedinţă a Plenului pentru validarea membrilor»".
Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuităţii activităţii CES, fără întreruperea activităţii, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condiţiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată.
CNIPMMR mai arată că o mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancţionarea celor prezenţi pentru absenţa reprezentanţilor unor organizaţii: "Potrivit art. 18 din cadrul proiectului de lege, dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu cel puţin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, se convoacă o nouă şedinţă. Distanţa între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore. Dacă nu este îndeplinită condiţia de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept şi se reia procedura de desemnare. Prin aceste reglementări se ajunge în situaţia în care o parte poate forţa dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenţi neputând împiedica această situaţie. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenţi, sancţiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenţi, care îşi îndeplinesc obligaţiile, şi nu celor care lipsesc".
CNIPMMR a mai enumerat şi alte propuneri care nu au fost valorificate sunt: reglementarea sancţiunilor în cazul în care iniţiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancţiuni în cazul în care iniţiatorii nu consultă CES); reglementarea obligaţiei iniţiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/poziţiile părţilor/amendamentele formulate sau, dupa caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social şi civic calitativ); reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare şi desemnare a reprezentanţilor societăţii civile; desemnarea membrilor comisiilor de organizaţii potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experţi, care să fie remuneraţi pentru activitatea desfăşurată în comisii.